Sancţiunile care îl afectează grav pe Putin! Rămâne fără botox în plin război. O serie de companii au renunțat la Rusia

Nu doar poporul rus are de suferit din cauza sancțiunilor impuse de celelalte state. Președintele rus, Vladimir Putin, riscă să rămână fără botox și fără alte operații estetice. O serie de producători de medicamente, printre care Eli Lilly and Company, Novartis and Abbvie Inc. au decis să nu mai colaboreze cu Rusia.

Zvonurile privind utilizarea produsului de către liderul Rusiei au început după vizita sa, din 2011, la Kiev. Acesta a venit la eveniment plin de vânătăi, iar internauții au dedus că Putin și-a făcut o intervenție estetică.

Deşi purtătorul său de cuvânt de atunci a declarat că nu este adevărat, mai mulţi chirurgi plasticieni au recunoscut că președintele rus nu este la prima intervenție de acest tip. Pe rețelele de socializare au apărut și o serie de imagini cu Putin înainte de Botox și după.

Medicii și-au dat seama că Liderul Rusiei a apelat la un lifting la ochi şi mai multe injecţii cu Botox în zona frunţii şi a obrajilor. Cu toate astea, una dintre cele mai mari companii, Abbvie Inc, nu a vrut să ofere foarte mult declarații despre retragerea produselor din țara lui Putin.

„Gândurile noastre se îndreaptă către oamenii din Ucraina și către cei afectați din întreaga regiune. În calitate de companie biofarmaceutică globală, avem o responsabilitate față de pacienții care depind de medicamentele noastre. Ne-am angajat să ne asigurăm că pacienții noștri din Ucraina, Rusia și din întreaga regiune continuă să aibă acces la medicamentele noastre esențiale și salvatoare de vieți.”

„Pe măsură ce evenimentele tragice continuă să se desfășoare în Ucraina, AbbVie a suspendat temporar operațiunile pentru toate produsele noastre estetice în Rusia.”, a mai adăugat compania farmaceutică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#botox #exit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat în legătură cu intenția procurorului general interimar, Ion Munteanu, de a candida pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), în contextul informațiilor apărute în presă despre o posibilă implicare a acestuia în acoperirea rețelelor criminale implicate în furtul miliardului.

Întrebat despre veridicitatea acestor acuzații și despre oportunitatea candidaturii lui Munteanu, Grosu a declarat:
„Nu știu de nicio presă. Au apărut, iarăși, fantasmagorii de-astea. Atât timp cât nu este probat, nu pot comenta astfel de informații”.

Grosu a precizat că, atâta timp cât legislația permite și criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, Munteanu are dreptul legal să participe la concurs:

„Este dreptul oricărui candidat, fie că este procuror, avocat sau cadru universitar, dacă are studii juridice și experiență în domeniu. Să treacă toate verificările și examenele. În rest, zvonuri nu comentez”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Iurie Țurcanu a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.
Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.