„Sângele pasagerilor avionului prăbușit este pe mâinile Rusiei”

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că responsabilitatea pentru prăbușirea avionului companiei „Azerbaijan Airlines” (AZAL) lângă Aktau, Kazahstan, revine Federației Ruse. Acesta a criticat aspru încercările Rusiei de a minimaliza gravitatea incidentului, subliniind că Azerbaidjanul cere transparență totală și pedepsirea celor vinovați, notează avertag.az.

„Pot spune cu certitudine că vina pentru moartea cetățenilor azeri în această catastrofă revine reprezentanților Federației Ruse. Solicităm dreptate, pedepsirea celor responsabili și un comportament uman și transparent,” a afirmat Aliev în timpul unei întâlniri cu familiile victimelor și cu însoțitorii de bord care au supraviețuit tragediei.

Președintele a menționat că operațiunea „Covor”, care presupunea închiderea spațiului aerian deasupra orașului Groznîi, a fost inițiată abia după ce avionul a fost lovit de la sol. Potrivit lui Aliev, dacă măsurile de securitate aeriană ar fi fost aplicate în timp util și ar fi existat o coordonare între forțele armate și serviciile civile ruse, tragedia ar fi putut fi evitată.

Conform investigațiilor preliminare, o rachetă antiaeriană rusă, lansată în timpul apărării împotriva unor atacuri cu drone deasupra Groznîi, a explodat în apropierea avionului Embraer 190, deteriorându-i structura. Avionul transporta 67 de persoane, dintre care 38 au murit, iar 29 au supraviețuit.

Aliev a criticat Kremlinul pentru promovarea unor „versiuni absurde” ale cauzelor accidentului și a exprimat îndoieli cu privire la obiectivitatea Comitetului Interstatal de Aviație, motiv pentru care Azerbaidjanul a trimis cutiile negre ale avionului în Brazilia pentru investigare.

Președintele a ridicat și întrebarea legată de motivul pentru care avionul a fost direcționat spre Aktau, sugerând că decizia ar fi putut fi luată fie de controlorii locali de trafic aerian, fie de echipaj, în urma constatării imposibilității de a ateriza pe teritoriul Rusiei din cauza sistemelor de război electronic.

Accidentul s-a produs pe 25 decembrie, iar cauzele exacte urmează să fie stabilite după analizarea cutiilor negre. Azerbaidjanul așteaptă clarificări suplimentare pentru a trage concluziile finale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliev #accident #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.