Șapte primării din Republica Moldova, premiate de Uniunea Europeană. Cine sunt câștigătorii

În cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), șapte primării din Republica Moldova au fost premiate de Uniunea Europeană. Au fost acordate granturi în valoare totală de 2,6 milioane de euro. Granturile constituie un sprijin considerabil pentru creșterea economică a localităților și crearea locurilor de muncă la nivel local prin implementarea abordărilor inovatoare și a soluțiilor adaptate la nivel local. Ceremonia de acordare a granturilor a fost găzduită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, alături de reprezentanți ai Guvernului și PNUD.

Granturile sunt acordate pentru șapte localități în baza unui proces de aplicare riguros și a unei selecții competitive, organizate între țările Parteneriatului Estic. Sprijinul total al Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” pentru șapte autorități publice locale (APL) din Republica Moldova constituie 2.915.533,00 EUR, din care 2.595.829,00 EUR sunt oferiți de Uniunea Europeană și 319.719,00 EUR reprezintă contribuția autorităților publice locale.

„Crearea locurilor de muncă la nivel local și generarea oportunităților economice în toate regiunile Republicii Moldova este esențială pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Uniunea Europeană a oferit acest sprijin de 2.6 milioane de euro în beneficiul a șapte regiuni din Republica Moldova. Prin intermediul inițiativei “Primarii pentru Creștere Economică” UE contribuie la identificarea unor soluții progresive și adaptate pentru a răspunde provocărilor ce țin de dezvoltare. Acestea vor asigura abordări inovatoare pentru o redresare economică incluzivă și din perspectivă ecologică, precum proiectele care vor sprijini construcția unei piețe regionale agricole la Șoldănești și a unui centru agricol eficient din punct de vedere energetic la Căușeni. De asemenea, se va acorda asistență pentru implementarea soluțiilor ecologice de promovare a turismului în regiunea Ungheni și crearea unui centru de sprijinire a afacerilor în satul Cărpineni, alături de alte inițiative similare”, a menționat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Patru APL-uri – Căușeni, Cărpineni, Șoldănești și Ungheni – au semnat un contract pentru a livra rezultate tangibile pentru cetățenii locali, în rezultatul apelului pentru propuneri de „proiecte-pilot” din prima etapă a programului, lansat în februarie 2021, care a constat în depunerea de către autoritățile locale a unei propuneri de proiect pentru finanțare.

Totodată, trei municipalități – Cahul, Călărași și Ceadâr-Lunga – au primit certificate de grant, în rezultatul apelului de propuneri „Portofoliu și Inovare”, lansat în iunie 2021. Aceste trei localități vor trece prin procesul de transformare municipală, fiind asistate pe parcurs cu sprijin financiar din partea UE. Acordarea certificatelor de grant le permite primăriilor să înceapă lucrările de identificare a nevoilor locale specifice și a soluțiilor adaptate la nivel local, care vizează creșterea economică, crearea noilor locuri de muncă prin abordare și expertiză inovatoare, precum și transformarea și modernizarea localităților. Aceste abordări noi vor include preluarea inovațiilor și a descoperirilor, construirea unor parteneriate bazate pe încredere, onestitate și deschidere, studierea și împărtășirea celor mai bune practici, raportarea periodică a progresului obținut. Primăriile vor implementa propunerile de proiecte și vor beneficia de asistență în perioada 2021–2024.

Despre Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică”

Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică” (2021–2024), faza II, este o continuare a Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG) lansate și finanțate de Uniunea Europeană în 2017 pentru a susține primarii și municipalitățile din țările Parteneriatului Estic (EaP), inclusiv Republica Moldova. Principalele domenii de asistență includ sprijinul oferit primarilor și municipalităților pentru a deveni facilitatori activi ai dezvoltării economice, precum și asistență pentru dezvoltarea strategiilor inovatoare și durabile de dezvoltare, crearea locurilor de muncă și elaborarea unor planuri noi de dezvoltare economică locală.

În plus, Inițiativa M4EG își propune să ofere oportunități de finanțare autorităților locale, să creeze soluții adaptate la nivel local și să le implementeze în localități, în beneficiul cetățenilor și comunităților. Autoritățile locale vor beneficia, de asemenea, de noi capacități și acces la finanțare pentru abordarea problemelor legate de redresarea ecologică după criza pandemică.

Pe lângă investiții, localitățile vor beneficia de servicii complementare, cum ar fi oportunități de educație online, colaborarea cu alți donatori, parteneri și potențiali investitori, consolidarea capacităților pentru elaborarea planurilor de dezvoltare economică locală, bazate pe cele mai bune practici europene, participarea la activități regionale de schimb de cunoștințe și informații, precum și eligibilitatea pentru alte oportunități de finanțare UE în cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” care ar putea fi disponibile în viitor.

În cadrul M4EG, localitățile și partenerii lor din sectorul privat sunt încurajați să se concentreze pe „blocurile de bază” ale problemelor, care sunt precondițiile locale cheie pentru dezvoltarea sectorului privat, inclusiv cooperarea locală și crearea de rețele; administrarea afacerilor în mod transparent și fără corupție; accesul la finanțare; terenul și infrastructura; poziționarea externă și marketingul; cadrul normativ și cel instituțional; abilitățile și incluziunea capitalului uman – toate menite să ajute la îmbunătățirea activităților APL-urilor și, prin urmare, să producă rezultate tangibile și un impact benefic.

Inițiativa M4EG este implementată de PNUD începând cu 2021, în strânsă cooperare cu UE, cu autoritățile locale și cu un șir de alți parteneri.

#Granturi #Primarii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.