Statul la stat. O singură slujbă, două venituri pentru angajații din liga de sus de la Parlament, Președinție și Guvern

26 Oct. 2021, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Oct. 2021, 10:12 // Actual //  bani.md

În data de 21 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege, care prevede ca personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că: „nu văd foarte multă competență în business la consilierii din oficiile de la președinție, parlament și guvern. Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri – școliți în Occident”.

Multă mămăligă de rugumat până la înțelegerea cum funcționează o firmă

De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte”, susține fostul premier.

Sturza se gândește cum ar fi arătat azi criza gazului dacă la conducerea companiei și în Consiliul de administrație nu erau doar băieți comozi și receptivi, dar și specialiști în piața gazului, cu viziune și relații?! Evident, asta dacă cineva nu dorește să „rulească” din umbră.

”Ușor-ușor ne transformăm într-un cartel închis, sufocant în mai multe domenii. E ca și cum ai juca fotbal fără stranieri și cu banca de rezervă goală. E ok în cartier, nu și în cupele europene…

Cunosc sute(!) de moldoveni în afaceri, instituții de business, financiare în țară și în străinătate cu o excepțională experiență în domeniul corporatist și care astăzi sunt gata pro bono să facă parte din „istoria de succes”. Șuierați apelul și vor veni.  Uitați de finanțări și parteneri serioși ai companiilor respective pe plan internațional. Cu management și consilii de administrație burdușite cu persoane expuse politic, toți vor fugi de ei ca dracul de tămâie”, conchide fostul premier.

Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

În prezent, dreptul de a efectua activitate remunerată în cadrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societății pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social este oferit funcționarilor publici și, tot prin derogare de la prevederile Legii nr.199/2010, secretarilor de stat, aceștia deținând statutul de persoane cu funcţii de demnitate publică.

APP – instituția responsabila de companiile de stat

În nota de argumentare se spune că scopul proiectului este asigurarea dreptului persoanelor încadrate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică să exercite activitate remunerată în cadrul consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni în care statul deţine o cotă în capitalul social.

Fostul deputat Alexandru Slusari susține că: „În legislația actuală este absolut clar că principala instituție, responsabilă pentru gestionarea întreprinderilor de stat și a societăților cu capital majoritar public, este APP. Reprezentanții acestei entități ar trebui să aibă competența necesară să administreze organele colegiale ale întreprinderilor cu capital public. Prin derogare, dreptul de a reprezenta statul îl dețin și secretarii de stat din ministerele ramurale. Dar ce are personalul din cabinetul demnitarilor de stat cu gestionarea întreprinderilor de stat? Această subdiviziune are o funcție tehnico-birocratică. Din propria experiență cunosc că consilierii mei de  cabinet au fost încarcați cu petiții și nu au avut deloc timp pentru exercitarea altor atribuții”.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală