Scade prețul gazelor în Europa. Ce valoare a atins

Cotaţiile de referinţă în Europa la gaze naturale înregistrau scăderi semnificative miercuri dimineaţa, în condiţiile în care traderii analizează reticenţa Europei de a sancţiona livrările ruseşti, transmite Bloomberg.

La bursa de la Amsterdam cotaţiile futures au scăzut miercuri cu până la 21%, după ce marţi au înregistrat o evoluţie volatilă.

Mai mulţi lideri UE, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, şi-au exprimat opoziţia faţă de oprirea importurilor de energie din Rusia, iar autorităţile de la Berlin au permis chiar companiei de utilităţi Uniper SE să îşi majoreze achiziţiile de gaze din Rusia.

„După anunţul de ieri, Comisia Europeană nu dă semne că ar fi interesată să impună sancţiuni importurilor de petrol şi gaze şi asta a redus îngrijorările cu privire la posibile represalii din partea Rusiei”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist la ICIS.

Potrivit informațiilor, Rusia este responsabilă pentru aproximativ o treime din necesarul de gaze al Europei. Analiștii spun că va greu de găsit o alternativă a gazului rusesc.

În prezent, livrările de gaze naturale ruseşti se desfășoară în regim normal. Creşterea temperaturilor pe măsură ce iarna se apropie de sfârşit contribuie şi ele la diminuarea cererii.

Cu toate acestea, traderii sunt în continuare îngrijoraţi de prelungirea războiului din Ucraina care riscă să provoace pagube conductelor de gaze şi altor infrastructuri utilizate la transportul gazelor.

Amintim că ieri, 8 martie, SUA au decis interzicerea importurilor de petrol şi gaze din Rusia, ceea ce a provocat o undă de şoc pe piaţa materiilor prime, potrivit Agerpres.

Miercuri, în jurul orei 10:36 a.m., la bursa de la Amsterdam cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 19%, până la 173,99 euro pentru un Megawatt-oră. Pe parcursul acestei săptămâni, preţurile au înregistrat o variaţie de peste 170 de euro, după maximumul istoric de 345 de euro înregistrat luni.

Aceste preţuri record ar putea conduce la o majorare a livrărilor spot de gaze lichefiate în Europa, susţine Tom Marzec-Manser.

Piaţa ar putea să înregistreze noi scăderi pe măsură ce gazele scumpe vor eroda consumul. Analiştii de la Citigroup Inc. se aşteaptă ca cererea de gaze să scadă cu 5,4% în acest an. Scenariul de bază al analiştilor mai prevede şi că importurile de gaze ruseşti prin conducte vor scădea cu 34% comparativ cu cel de anul trecut iar diferenţa va fi acoperită în principal prin majorarea intrărilor de gaze lichefiate.

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.