Poșta Moldovei ar putea fi susținută printr-un fond nou: furnizorii poștali vor contribui cu până la 1% din venituri

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fondul serviciului universal #trimiteri postale #colete #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trenul „Prietenia” București–Kiev, care are în compunere și vagoane pentru Chișinău, a fost întârziat luni seara din cauza unei locomotive defecte, încă de la plecarea din Gara de Nord, relatează clubulferoviar.ro.

Trenul IRN 402 era programat să plece la ora 19:06. La formarea garniturii în stația Grivița, ceferiștii au constatat că locomotiva EA 364 a CFR Călători nu putea cupla la vagoane din cauza unui corp străin identificat în instalația IT. Problema a fost remediată, însă trenul a ajuns în Gara de Nord cu o întârziere de aproximativ 30 de minute.

Îmbarcarea pasagerilor a prelungit suplimentar plecarea, în condițiile în care garnitura include atât vagoane de clasa a doua ale CFR Călători, cât și vagoane de dormit ale Calea Ferată din Moldova și Ukrzaliznytsia, unde verificarea biletelor și accesul limitat îngreunează urcarea. Astfel, trenul a părăsit stația de origine cu o întârziere de 47 de minute.

Pe traseu, întârzierile s-au acumulat, iar la punctul de frontieră Ungheni Prut trenul a ajuns cu 94 de minute peste ora programată. După urgentarea formalităților de frontieră, schimbarea locomotivei și a boghiurilor pentru trecerea la ecartamentul larg, întârzierea a fost redusă la 77 de minute pe teritoriul Republicii Moldova. Trenul era programat să sosească la Chișinău la ora 8:44 și la Kiev la 19:34.

Potrivit Club Feroviar, nu este un caz izolat. În toamna anului trecut, publicația a semnalat starea precară a parcului de locomotive al Depoului București Călători, unde peste 90% dintre locomotive erau scadente la reparații. Activitatea depoului se bazează tot mai mult pe locomotivele LEMA modernizate la Softronic Craiova, utilizate intens.

În aceeași seară, o situație similară a fost raportată și pe ruta Iași–Tecuci. Locomotiva DA 1038 s-a defectat înainte de plecarea trenului R 6314, programat la ora 17:27. Garnitura a plecat cu o întârziere de 60 de minute, iar la destinație a ajuns cu 46 de minute peste grafic, după intervenția unei locomotive de rezervă.