Poșta Moldovei ar putea fi susținută printr-un fond nou: furnizorii poștali vor contribui cu până la 1% din venituri

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fondul serviciului universal #trimiteri postale #colete #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, anunță că Executivul lucrează la un nou concept de reformă fiscală, care va fi supus consultărilor publice în perioada următoare. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea poverii fiscale asupra muncii și, posibil, asupra investițiilor, însă veniturile pierdute la buget vor trebui compensate prin alte surse de impozitare.

Tofan a declarat că politica fiscală trebuie construită în jurul principalelor categorii pe care statul le poate taxa: consumul, investițiile, munca și viciile, acestea generând peste 95% din veniturile bugetare.

„Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansarea între aceste patru. De exemplu, hotărâm că taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, poate taxăm mai mult viciile, taxăm un pic mai mult consumul”, a explicat premierul desemnat.

În același timp, acesta a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de venituri suplimentare pentru a finanța angajamentele asumate de stat, inclusiv reforma salarizării în sectorul public.

„Oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici și forțele de ordine. Trebuie să revedem și salariul minim pe economie, care ne ajută inclusiv să scoatem din economia tenebră locurile de muncă nedeclarate”, a spus Tofan.

Premierul desemnat a evitat să avanseze măsuri fiscale concrete, precizând că este prea devreme pentru a spune dacă vor fi majorate anumite taxe sau reduse altele.

„Nu am acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atât sau că o să scadă impozitele pe muncă cu atât. Este o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizații”, a declarat el.

Potrivit lui Tofan, noul concept de reformă fiscală va fi prezentat public cât mai curând, iar autoritățile intenționează să organizeze consultări pentru a evita erorile care au însoțit tentativa anterioară de reformă.

„Vom veni într-o manieră transparentă și vom propune o reformă fiscală care va plasa accentele acolo unde trebuie: o taxare mai mică a muncii și, potențial, a investițiilor, dar va trebui să compensăm în altă parte”, a conchis premierul desemnat.