Scade prețul gazelor în Europa. Ce valoare a atins

Cotaţiile de referinţă în Europa la gaze naturale înregistrau scăderi semnificative miercuri dimineaţa, în condiţiile în care traderii analizează reticenţa Europei de a sancţiona livrările ruseşti, transmite Bloomberg.

La bursa de la Amsterdam cotaţiile futures au scăzut miercuri cu până la 21%, după ce marţi au înregistrat o evoluţie volatilă.

Mai mulţi lideri UE, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, şi-au exprimat opoziţia faţă de oprirea importurilor de energie din Rusia, iar autorităţile de la Berlin au permis chiar companiei de utilităţi Uniper SE să îşi majoreze achiziţiile de gaze din Rusia.

„După anunţul de ieri, Comisia Europeană nu dă semne că ar fi interesată să impună sancţiuni importurilor de petrol şi gaze şi asta a redus îngrijorările cu privire la posibile represalii din partea Rusiei”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist la ICIS.

Potrivit informațiilor, Rusia este responsabilă pentru aproximativ o treime din necesarul de gaze al Europei. Analiștii spun că va greu de găsit o alternativă a gazului rusesc.

În prezent, livrările de gaze naturale ruseşti se desfășoară în regim normal. Creşterea temperaturilor pe măsură ce iarna se apropie de sfârşit contribuie şi ele la diminuarea cererii.

Cu toate acestea, traderii sunt în continuare îngrijoraţi de prelungirea războiului din Ucraina care riscă să provoace pagube conductelor de gaze şi altor infrastructuri utilizate la transportul gazelor.

Amintim că ieri, 8 martie, SUA au decis interzicerea importurilor de petrol şi gaze din Rusia, ceea ce a provocat o undă de şoc pe piaţa materiilor prime, potrivit Agerpres.

Miercuri, în jurul orei 10:36 a.m., la bursa de la Amsterdam cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 19%, până la 173,99 euro pentru un Megawatt-oră. Pe parcursul acestei săptămâni, preţurile au înregistrat o variaţie de peste 170 de euro, după maximumul istoric de 345 de euro înregistrat luni.

Aceste preţuri record ar putea conduce la o majorare a livrărilor spot de gaze lichefiate în Europa, susţine Tom Marzec-Manser.

Piaţa ar putea să înregistreze noi scăderi pe măsură ce gazele scumpe vor eroda consumul. Analiştii de la Citigroup Inc. se aşteaptă ca cererea de gaze să scadă cu 5,4% în acest an. Scenariul de bază al analiştilor mai prevede şi că importurile de gaze ruseşti prin conducte vor scădea cu 34% comparativ cu cel de anul trecut iar diferenţa va fi acoperită în principal prin majorarea intrărilor de gaze lichefiate.

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.