Scade prețul la petrol. Brentul s-a ieftinit cu 4,6%

Prețurile petrolului au scăzut brusc după ce au apărut informații conform cărora SUA urmează să ia noi măsuri pentru a reduce costurile ridicate ale combustibilului.

Potrivit BBC, administrația Biden ia în considerare eliberarea a până la 180 de milioane de barili de petrol în următoarele luni din Rezerva strategică de petrol. Dacă se confirmă, aceasta va fi cea mai mare lansare vreodată de când rezerva a fost creată în 1974.

Războiul din Ucraina a zguduit piețele globale de energie în ultimele săptămâni din cauza temerilor că livrările vor fi sistate.

În comerțul de după-amiază în Asia, țițeiul american de referință West Texas Intermediate a scăzut cu 5,4% până la 102 dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent a scăzut cu 4,6%, la aproximativ 108 dolari.

Vestea despre potențiala eliberare majoră de petrol de către SUA a venit în momentul în care Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi, inclusiv Rusia, urmau să se întâlnească joi.

Grupul de națiuni majore producătoare de petrol, care este cunoscut sub numele de OPEC+, este de așteptat să respecte acordul său existent pentru a crește treptat producția.

Costul petrolului a crescut în ultimele săptămâni, țițeiul Brent atingând 139 de dolari pe baril la începutul acestei luni, după invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile impuse Moscovei de către SUA și aliații săi.

Rusia este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită.

SUA, care este cel mai mare producător de petrol din lume, pompează în prezent 11,7 milioane de barili de petrol pe zi, dar asta nu este suficient pentru a satisface cererea globală.

#BRENT #ieftinire #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.