Scandal în Marea Britanie! Guvernul renunță la planurile privind reducerea taxelor pentru bogați

Guvernul condus de premierul britanic Liz Truss a fost forţat luni să revină asupra planurilor anterioare care vizau reducerea cotei de impozitare pentru persoanele înstărite, o intenţie care a declanşat turbulenţe pe pieţele financiare şi o rebeliune în interiorul Partidului Conservator, transmite Reuters.

În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală atât pentru angajaţi cât şi pentru companii, şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul de creştere pe termen lung al economiei. Printre măsurile anunţate atunci se număra şi reducerea cotei superioare pentru impozitul pe venit, de la 45% până la 40%.

Astfel, începând din luna aprilie 2023, cei 629.000 de contribuabili care câştigă mai mult de 150.000 de lire sterline pe an, urmau să beneficieze de cotă de impozit de 40% care se aplică celor cu câştiguri de peste 50.271 de lire sterline pe an, scrie Agerpres.

Însă acest plan a declanşat o criză de încredere în guvernul britanic, afectând valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, astfel încât Banca Angliei a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a evita prăbuşirea fondurilor de pensii.

„Este clar că eliminarea cotei de impozit de 45% a devenit o distragere a atenţiei de la misiunea generală privind rezolvarea provocărilor cu care se confruntă ţara noastră. Ca urmare, anunţ că am decis să renunţăm la abolirea cotei de 45%. Am înţeles şi am ascultat”, a declarat ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng într-un comunicat de presă.

Imediat după acest anunţ, lira sterlină a urcat până la 1,128 de dolari, cel mai ridicat curs de schimb de după data de 22 septembrie.

„Din perspectiva pieţelor financiare, este un pas bun în direcţia corectă. Va mai dura ceva timp până când pieţele vor avea încredere în mesajul guvernului, dar ar trebui să reducă presiunea. Vor exista în continuare semne de întrebare şi lira sterlină va continua să fie supusă la pesiuni”, a spus analistul şef de la Nordea, Jan von Gerich.

Anterior, Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody’s au criticat la rândul lor strategia economică a Guvernului britanic.

„Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare”, a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.

#Liz Truss #lira sterlina #taxa #bogati #reducere #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.