Scandal pe Dunăre! Ucraina a reținut o navă africană cu orz de la Giurgiulești, suspectată de transport pentru ruși

Autoritățile ucrainene au arestat nava de marfă USKO MFU, care naviga sub pavilionul Camerunului, suspectată că a intrat de două ori în portul Sevastopol. Procuratura Generală a Ucrainei consideră că nava transporta ilegal produse agricole prin Crimeea în beneficiul unei companii turcești.

Nava, când a fost reținută, transporta orz din portul Giurgiulești al Republicii Moldova.

Conform informațiilor furnizate de autoritățile ucrainene, în noiembrie 2023, USKO MFU a ajuns într-unul din porturile Sevastopol, unde a fost încărcată cu peste 3.000 de tone de produse agricole, apoi s-a îndreptat spre Turcia. Procuratura Generală a Ucrainei susține că, înainte de a intra în port, sistemul automat de identificare (AIS) al navei, destinat identificării și urmăriri cursului navelor prin unde radio, a fost dezactivat.

La sfârșitul lunii mai 2024, nava a intrat din nou în portul Sevastopol cu AIS-ul dezactivat, unde a descărcat marfa din Turcia. Pe 2 iulie, cu sistemul AIS activat, nava a ajuns într-unul din porturile Moldovei, unde a fost identificată, conform precizărilor Procuraturii Generale.

„Sub coordonarea procedurală a Procuraturii Autonomei Crimeea și a orașului Sevastopol, în apele portului Reni din regiunea Odesa a fost reținută și pusă sub sechestru o navă maritimă străină. Căpitanul navei USKO MFU, cetățean azer, a fost acuzat de încălcarea legislației. Se discută măsurile preventive care urmează a fi luate împotriva suspectului”, se arată în comunicatul postat pe canalul de Telegram al Procuraturii Generale a Ucrainei.

Pentru a acoperi infracțiunea, căpitanul a oprit periodic tracker-ul GPS și a introdus date false în jurnalul de rute și opriri ale navei. El riscă până la 5 ani de închisoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.