Scandalos! Proiectul AGEPI împins pe sub masă la Comisia cultură și mass media

Astăzi, 27 iulie, a avut loc ședința Ședința Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media unde a fost discutată legea drepturilor de autor. Asociațiile de profil au solicitat să participe, dar cererea le-a fost ignorată. Grupul de presă Realitatea a solicitat înregistrarea video a ședinței pentru a o difuza, dar ni s-a spus că nu este.

Pe ordinea de zi au fost patru subiecte printre care și legea drepturilor de autor, promovată insistent de AGEPI fără a fi luate în calcul revendicările asociațiilor de profil.

Portalul bani.md a scris anterior despre problemele legii drepturilor de autor.

Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» a sesizat președinta Republicii Moldova, Ambasadorului Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, dl Kent D. Logsdon și șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, dl Janis Mazeiks cu privire la noua lege a drepturilor de autor, care potrivit asociației va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova.

În urma expertizei CISAC – the International Confederation of Societies of Authors and Composers, a criticat dur proiectul legii, din punct de vedere al specificului domeniului dreptului de autor din întreaga lume, menționând că, „din păcate însă, și folosind pretextul Directivei UE din 2014 (2014/26), noul proiect de lege se îndepărtează radical de regimul bine elaborat de mai sus (care era deja în conformitate cu Directiva UE) și deschide calea unui potențial sistem de management colectiv disfuncțional, care încurajează proliferarea OGC-urilor nereprezentative și posibila administrare paralelă a aceleiași categorii de drepturi de către mai mult de un OGC”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comisie #Agepi #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.