Scandalul Credit Suisse: Autoritățile elvețiene dezvăluie secretele din ultimele luni înaintea prăbușirii

Autoritatea de reglementare elveţiană a pieţelor financiare, FINMA, a ordonat un audit al gestionării de către Credit Suisse a evenimentelor care au dus la dispariţia sa în 2023, când banca a fost achiziţionată de rivala sa de multă vreme UBS, a informat duminică ziarul elveţian SonntagsZeitung, citat de Reuters.

Conform News.ro, care citează presa internațională, FINMA analizează cele 15 luni anterioare fuziunii orchestrate de stat, din martie anul trecut, pentru care aproape o duzină de angajaţi actuali sau foşti ai celor două bănci au fost intervievaţi.

Pentru a efectua auditul managementului crizei la Credit Suisse, FINMA a angajat firma de avocatură Wenger Plattner, care a condus interviurile, relatează ziarul.

Această numire a urmat unui ordin ”secret” emis de FINMA în septembrie 2023 prin care a informat băncile că doreşte să revizuiască modul în care Credit Suisse a gestionat criza.

Interviurile cu personalul ar trebui să arate dacă autorităţile au fost induse în eroare de conducerea de atunci a Credit Suisse.

FINMA şi Wenger Plattner, Ministerul de Finanţe elveţian şi Banca Naţională Elveţiană nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. UBS a refuzat să comenteze.

Ancheta cuprinde întrebări precum momentul în care a devenit clar că Credit Suisse nu mai poate fi salvată, cum era lichiditatea băncii, cum arăta capitalul propriu şi cum era managementul său în general, a spus ziarul.

Într-un raport emis în decembrie, FINMA a spus că Credit Suisse a fost aproape de a exploda cu luni înainte de preluarea sa şi a cerut prerogative mai mari pentru a supraveghea băncile.

O comisie parlamentară elveţiană care a investigat modul în care autorităţile au gestionat dispariţia Credit Suisse urmează să îşi prezinte raportul în cursul acestui an.

Autorităţile elveţiene au stabilit în aprilie un pachet de măsuri – inclusiv cerinţe mai stricte de capital pentru UBS – menite să prevină repetarea crizei de la Credit Suisse.

Parlamentul urmează să dezbată aceste propuneri după publicarea raportului parlamentar.

Criticii preluării Credit Suisse susţin că autorităţile elveţiene ar fi putut menţine banca să funcţioneze ca o afacere separată, dar au întârziat să acţioneze şi ar fi trebuit să ofere mai multe asigurări că va supravieţui. Autorităţile şi-au apărat măsurile şi au arătat spre eşecurile Credit Suisse pentru colaps.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credit suise #prabusire #banca #investigatii #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.