Scandalul Credit Suisse: Autoritățile elvețiene dezvăluie secretele din ultimele luni înaintea prăbușirii

Autoritatea de reglementare elveţiană a pieţelor financiare, FINMA, a ordonat un audit al gestionării de către Credit Suisse a evenimentelor care au dus la dispariţia sa în 2023, când banca a fost achiziţionată de rivala sa de multă vreme UBS, a informat duminică ziarul elveţian SonntagsZeitung, citat de Reuters.

Conform News.ro, care citează presa internațională, FINMA analizează cele 15 luni anterioare fuziunii orchestrate de stat, din martie anul trecut, pentru care aproape o duzină de angajaţi actuali sau foşti ai celor două bănci au fost intervievaţi.

Pentru a efectua auditul managementului crizei la Credit Suisse, FINMA a angajat firma de avocatură Wenger Plattner, care a condus interviurile, relatează ziarul.

Această numire a urmat unui ordin ”secret” emis de FINMA în septembrie 2023 prin care a informat băncile că doreşte să revizuiască modul în care Credit Suisse a gestionat criza.

Interviurile cu personalul ar trebui să arate dacă autorităţile au fost induse în eroare de conducerea de atunci a Credit Suisse.

FINMA şi Wenger Plattner, Ministerul de Finanţe elveţian şi Banca Naţională Elveţiană nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. UBS a refuzat să comenteze.

Ancheta cuprinde întrebări precum momentul în care a devenit clar că Credit Suisse nu mai poate fi salvată, cum era lichiditatea băncii, cum arăta capitalul propriu şi cum era managementul său în general, a spus ziarul.

Într-un raport emis în decembrie, FINMA a spus că Credit Suisse a fost aproape de a exploda cu luni înainte de preluarea sa şi a cerut prerogative mai mari pentru a supraveghea băncile.

O comisie parlamentară elveţiană care a investigat modul în care autorităţile au gestionat dispariţia Credit Suisse urmează să îşi prezinte raportul în cursul acestui an.

Autorităţile elveţiene au stabilit în aprilie un pachet de măsuri – inclusiv cerinţe mai stricte de capital pentru UBS – menite să prevină repetarea crizei de la Credit Suisse.

Parlamentul urmează să dezbată aceste propuneri după publicarea raportului parlamentar.

Criticii preluării Credit Suisse susţin că autorităţile elveţiene ar fi putut menţine banca să funcţioneze ca o afacere separată, dar au întârziat să acţioneze şi ar fi trebuit să ofere mai multe asigurări că va supravieţui. Autorităţile şi-au apărat măsurile şi au arătat spre eşecurile Credit Suisse pentru colaps.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credit suise #prabusire #banca #investigatii #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova poate emite eurobonduri în orice volum, însă pentru a devenni vizibilă pe piețele internaționale și a intra în marile clasamente urmărite de investitori este necesară o emisiune de cel puțin 500 de milioane de euro. Precizările au fost făcute de Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în contextul discuțiilor privind o eventuală plasare de eurobonduri de către stat.

Potrivit oficialului, emisiuni sub acest prag sunt posibile din punct de vedere tehnic, însă nu sunt incluse în ratingurile urmărite de investitorii instituționali. „Poți emite și sub 500 de milioane, dar nu participi în clasamentele pentru investitori și practic nu ești vizibil pe piața internațională”, a explicat Ion Gumene.

Secretarul de stat a subliniat că agențiile de rating au metodologii diferite, unii analizând performanțele din trecut, alții perspectivele de viitor sau o combinație a acestora. Evaluările includ factori precum funcționarea sistemului de justiție, stabilitatea bugetară, performanța economiei, atractivitatea pentru investitori și relația statului cu Fondul Monetar Internațional. „Nu este un criteriu aplicabil doar Moldovei, este valabil pentru toate statele”, a menționat Gumene.

Oficialul a precizat că subiectul eurobondurilor este unul lucrat de mai mult timp, iar autoritățile trebuie să bifeze mai multe condiții înainte de o eventuală emisiune. Printre pașii deja realizați se numără diversificarea evaluărilor de rating. Dacă anterior Republica Moldova era evaluată de o singură agenție, în prezent țara are ratinguri acordate de Fitch Ratings și Standard & Poor’s, iar autoritățile lucrează la îmbunătățirea acestora pentru a crește atractivitatea investițională.

Totodată, în decembrie au fost actualizate regulamentele privind selectarea intermediarilor care asistă statul în procesul de emitere a eurobondurilor, un proces complex, cu componente juridice și financiare. Ministerul Finanțelor își consolidează și capacitățile interne, inclusiv prin instruirea echipelor care vor lucra direct cu investitorii, pregătirea materialelor de prezentare și participarea la roadshow-uri în centrele financiare internaționale.

Un alt element-cheie îl constituie identificarea proiectelor de investiții. Potrivit lui Ion Gumene, eurobondurile trebuie direcționate către investiții în economie și proiecte de creștere, nu doar pentru acoperirea cheltuielilor generale ale bugetului de stat.

În octombrie 2025, S&P Global Ratings, una dintre cele mai importante 3 agenții globale, a acordat R. Moldova ratingul suveran „BB-/B” cu „perspectivă stabilă”.