Scandalul Credit Suisse: Autoritățile elvețiene dezvăluie secretele din ultimele luni înaintea prăbușirii

Autoritatea de reglementare elveţiană a pieţelor financiare, FINMA, a ordonat un audit al gestionării de către Credit Suisse a evenimentelor care au dus la dispariţia sa în 2023, când banca a fost achiziţionată de rivala sa de multă vreme UBS, a informat duminică ziarul elveţian SonntagsZeitung, citat de Reuters.

Conform News.ro, care citează presa internațională, FINMA analizează cele 15 luni anterioare fuziunii orchestrate de stat, din martie anul trecut, pentru care aproape o duzină de angajaţi actuali sau foşti ai celor două bănci au fost intervievaţi.

Pentru a efectua auditul managementului crizei la Credit Suisse, FINMA a angajat firma de avocatură Wenger Plattner, care a condus interviurile, relatează ziarul.

Această numire a urmat unui ordin ”secret” emis de FINMA în septembrie 2023 prin care a informat băncile că doreşte să revizuiască modul în care Credit Suisse a gestionat criza.

Interviurile cu personalul ar trebui să arate dacă autorităţile au fost induse în eroare de conducerea de atunci a Credit Suisse.

FINMA şi Wenger Plattner, Ministerul de Finanţe elveţian şi Banca Naţională Elveţiană nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. UBS a refuzat să comenteze.

Ancheta cuprinde întrebări precum momentul în care a devenit clar că Credit Suisse nu mai poate fi salvată, cum era lichiditatea băncii, cum arăta capitalul propriu şi cum era managementul său în general, a spus ziarul.

Într-un raport emis în decembrie, FINMA a spus că Credit Suisse a fost aproape de a exploda cu luni înainte de preluarea sa şi a cerut prerogative mai mari pentru a supraveghea băncile.

O comisie parlamentară elveţiană care a investigat modul în care autorităţile au gestionat dispariţia Credit Suisse urmează să îşi prezinte raportul în cursul acestui an.

Autorităţile elveţiene au stabilit în aprilie un pachet de măsuri – inclusiv cerinţe mai stricte de capital pentru UBS – menite să prevină repetarea crizei de la Credit Suisse.

Parlamentul urmează să dezbată aceste propuneri după publicarea raportului parlamentar.

Criticii preluării Credit Suisse susţin că autorităţile elveţiene ar fi putut menţine banca să funcţioneze ca o afacere separată, dar au întârziat să acţioneze şi ar fi trebuit să ofere mai multe asigurări că va supravieţui. Autorităţile şi-au apărat măsurile şi au arătat spre eşecurile Credit Suisse pentru colaps.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credit suise #prabusire #banca #investigatii #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.