Scandalul Credit Suisse: Autoritățile elvețiene dezvăluie secretele din ultimele luni înaintea prăbușirii

Autoritatea de reglementare elveţiană a pieţelor financiare, FINMA, a ordonat un audit al gestionării de către Credit Suisse a evenimentelor care au dus la dispariţia sa în 2023, când banca a fost achiziţionată de rivala sa de multă vreme UBS, a informat duminică ziarul elveţian SonntagsZeitung, citat de Reuters.

Conform News.ro, care citează presa internațională, FINMA analizează cele 15 luni anterioare fuziunii orchestrate de stat, din martie anul trecut, pentru care aproape o duzină de angajaţi actuali sau foşti ai celor două bănci au fost intervievaţi.

Pentru a efectua auditul managementului crizei la Credit Suisse, FINMA a angajat firma de avocatură Wenger Plattner, care a condus interviurile, relatează ziarul.

Această numire a urmat unui ordin ”secret” emis de FINMA în septembrie 2023 prin care a informat băncile că doreşte să revizuiască modul în care Credit Suisse a gestionat criza.

Interviurile cu personalul ar trebui să arate dacă autorităţile au fost induse în eroare de conducerea de atunci a Credit Suisse.

FINMA şi Wenger Plattner, Ministerul de Finanţe elveţian şi Banca Naţională Elveţiană nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. UBS a refuzat să comenteze.

Ancheta cuprinde întrebări precum momentul în care a devenit clar că Credit Suisse nu mai poate fi salvată, cum era lichiditatea băncii, cum arăta capitalul propriu şi cum era managementul său în general, a spus ziarul.

Într-un raport emis în decembrie, FINMA a spus că Credit Suisse a fost aproape de a exploda cu luni înainte de preluarea sa şi a cerut prerogative mai mari pentru a supraveghea băncile.

O comisie parlamentară elveţiană care a investigat modul în care autorităţile au gestionat dispariţia Credit Suisse urmează să îşi prezinte raportul în cursul acestui an.

Autorităţile elveţiene au stabilit în aprilie un pachet de măsuri – inclusiv cerinţe mai stricte de capital pentru UBS – menite să prevină repetarea crizei de la Credit Suisse.

Parlamentul urmează să dezbată aceste propuneri după publicarea raportului parlamentar.

Criticii preluării Credit Suisse susţin că autorităţile elveţiene ar fi putut menţine banca să funcţioneze ca o afacere separată, dar au întârziat să acţioneze şi ar fi trebuit să ofere mai multe asigurări că va supravieţui. Autorităţile şi-au apărat măsurile şi au arătat spre eşecurile Credit Suisse pentru colaps.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credit suise #prabusire #banca #investigatii #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.