Scandalul uriaș care a lovit Moldova! Fabrica milionarului iese la rampă: Vom asigura piața internă cu ulei

La acest moment, e vorba nu de închiderea întreprinderii Floarea Soarelui, ci de sistarea temporară, pe termen scurt, a activității de producere pe perioada completării rezervelor de materie primă și a efectuării lucrărilor de profilaxie tehnică, se arată în mesajul Trans Oil.

„Indiferent de sistarea temporară a activității de producere, noi vom asigura integral piața internă a țării cu ulei de floarea-soarelui calitativ în cantitățile necesare. Profităm de ocazie și reiterăm deschiderea noastră, precum și disponibilitatea de a oferi informații obiective și sperăm că diverse interpretări, care induc în eroare opinia publică, pe viitor vor fi excluse”, se mai spune în mesajul companiei.

În data de 27 martie, în contextul oprii activității fabricii de ulei de la Bălți din cauza lipsei de materie primă, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reacționat, evidențiind că stocurile de semințe de floarea-soarelui din Moldova sunt de aproximativ 350 de mii de tone, contrazicând orice declarație privind lipsa de stocuri.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scamdal #milioanr #ulei #piata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.