Scandalul uriaș care a lovit Moldova! Fabrica milionarului iese la rampă: Vom asigura piața internă cu ulei

La acest moment, e vorba nu de închiderea întreprinderii Floarea Soarelui, ci de sistarea temporară, pe termen scurt, a activității de producere pe perioada completării rezervelor de materie primă și a efectuării lucrărilor de profilaxie tehnică, se arată în mesajul Trans Oil.

„Indiferent de sistarea temporară a activității de producere, noi vom asigura integral piața internă a țării cu ulei de floarea-soarelui calitativ în cantitățile necesare. Profităm de ocazie și reiterăm deschiderea noastră, precum și disponibilitatea de a oferi informații obiective și sperăm că diverse interpretări, care induc în eroare opinia publică, pe viitor vor fi excluse”, se mai spune în mesajul companiei.

În data de 27 martie, în contextul oprii activității fabricii de ulei de la Bălți din cauza lipsei de materie primă, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reacționat, evidențiind că stocurile de semințe de floarea-soarelui din Moldova sunt de aproximativ 350 de mii de tone, contrazicând orice declarație privind lipsa de stocuri.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scamdal #milioanr #ulei #piata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.