Scăpăm de coșmarul deconectării gazului? Salvarea vine din Azerbaidjan

În zile 1-4 iunie ministrul Infrastructurii, Spînu susține că se va afla la Baku, Azerbaidjan și participa la Baku Energy Week. Dânsul spune că va continua discuțiile pentru a diversifica sursele de aprovizionare a țării noastre cu resurse energetice.

Cantitățile de gaz azer care ar intra în România ar ajunge ți în Republica Moldova și ar fi destinate nu numai acoperirii consumului intern, ci și a celui regional. Potrivit unor surse Transgaz, prin conducta tranzit 2 de pe Coridorul Transbalcanic pot fi tranzitate gaze prin România pe BRUA în Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia.

Rafinăriile din țara vecină România procesau în medie o treime din țiței din producția internă, o altă treime importat din Kazahstan și o treime importat din Rusia. Cu ate cuvinte, OMV Petrom, Rompetrol și chiar și Lukoil ar trebui să identifice surse alternative cel puțin pentru țițeiul rusesc procesat până acum în rafinăriile pe care le dețin, Petrobrazi, Petromidia/Vega și Petrotel.

Azerbaidjanul exportă deja țiței în regiune, compania de stat Socar, prezentă și pe piața din România, deținând o mare rafinărie, cu o capacitate anuală de procesare 10 milioane tone, în Turcia. Aceasta a fost pusă în funcțiune în 2019, iar capacitatea sa este aproape egală cu cea cumulată a Petrobrazi și Petromidia.

Azerbaidjan se situează pe locul 22 în topul producătorilor de petrol, cu o producție de 710 mii barili/zi, de peste 10 ori mai mare decât producția autohtonă, și pe locul 25 în topul producătorilor de gaze, cu o producție anuală de 29,3 miliarde mc, de 3 ori peste cea a României.

În ceea ce privește topul statelor exportatoare, Azerbaidjanul se situează pe locul 16 la țiței și pe locul 14 la gaze.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

Prețul de achiziție al metanului pentru luna iunie este de 880 USD pentru mia de metri cubi.

#Azerbaidjan #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi