Scenariul în care Rusia invadează Moldova. Ajutorul pe care-l poate oferi România în caz de război – general NATO

02 Mart. 2023, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2023, 10:59 // Actual //  bani.md

Republica Moldova se simte amenințată de Federația Rusă, iar informații de natură să sporească îngrijorările vin din toate părțile. Generalul (r) Virgil Bălăceanu e sceptic în privința unui atac direct rusesc și explică,  pentru „Adevărul”, cum ar putea România să ajute Moldova și din punct de vedere militar.

Tot mai mulți nori negri se adună deasupra Moldovei și a Chișinăului, oraș în care protestele alimentate de ruși cresc în intensitate de la o zi la alta. Pe acest fond, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că va continua să încerce destabilizarea Republicii Moldova „prin război hibrid” şi „război informaţional”, dar și mai grav, spune că Moscova vrea să transforme Moldova într-o nouă Ucraină și să o atace, scrie adevărul.ro.

La rândul ei, președinta Moldovei, Maia Sandu, a afirmat că rușii încearcă să dea o lovitură de stat și că protestele care adună zeci de mii de oameni sunt organizate și regizate de agenți ruși.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va spriji Moldova în „orice scenariu”, lăsând să se înțeleagă că și în cazul unei invazii rusești. Iar pentru ca tabloul să fie complet, compania aeriană Wizz Air a anunțat că va suspenda zborurile din și spre Chișinău, ceea ce poate lăsa loc de intrepretări.

Dar cât de probabilă ar fi o intervenție militară a Rusiei în mica republică de la Est de Prut, este întrebare care îi frământă pe mulți. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, un atac rusesc asupra Moldovei este imposibil, cel puțin în acest moment.

De ce nu pot rușii să atace Moldova

„Este imposibil în această etapă și în această desfășurare a războiului din Ucraina. Un pod aerian deasupra Ucrainei este imposibil, pentru că ar fi o misiune sinucigașă. Pod aerian înseamnă desant parașutat, desant debarcat, se zboară la altitudini mici, iar apărarea antiaeriană a ucrainenilor este deja pe poziție. Rușii chiar n-au cum să survoleze spațiul aerian al Ucrainei, partea de est a Ucrainei fără să aibă pierderi imense. Și ar fi o misiune suicidală că să o definesc așa”, spune generalul.

Nici o intervenție a trupelor terestre ruse nu este posibilă, adaugă el, pentru că rușii se concentrează acum în Estul Ucrainei.

„O legătură terestră este iarăși imposibilă. Ei sunt concentrați pentru bătălia Donbasului. Scot trupele din bătălia Donbasului ca să redeschidă o direcție operativă înspre Odessa, Odessa înspre Transnistria după ce au renunțat la capul de pod de pe malul drept al Niprului? Și au renunțat de puțin timp, deci din punct de vedere al desfășurării operației invaziei din Ucraina nu s-ar justifică o direcție operativă terestră și una aeriană înspre Transnistria. Ar fi pierderile prea mari, resursele cu zeci de mii de oameni și mii de echipamente militare doar pentru a ajunge în Transnistria, care n-ar avea nicio explicație strategică”, e tabloul arătat de generalul Virgil Bălăceanu.

Dar chiar dacă în acest moment, Federația Rusă nu are cum să atace direct Republica Moldova, acest lucru nu înseamnă că Chișinăul poate respira liniștit. În funcție de desfășurarea ulterioară a războiului din Ucraina, rușii ar putea ajunge în situația în care să atace Moldova.

Indiferent de ce se va întâmpla, România este datoare să-și ajute sora mai mică, spune generalul, inclusiv militar. Acest lucru nu implică desfășurarea de trupe românești la Est de Prut sau un război cu Rusia.

Cum România poate ajuta miliatar

„Ajutorul militar pornește de la o relație bilaterală, România are relație bilaterală din punct de vedere al cooperării în domeniul apărării cu Republica Moldova cum are și cu alte state. Sunt exerciții care se organizează în comun, fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul Republicii Moldova. Probabil vor mai interveni și alte forme de pregătire în comun, pot să apară și aspecte legate de sprijinul înzestrării armatei Republicii Moldova, sigur nu la dimensiunea pe care o vrea Republica Moldova”, mai spune el.

Chiar dacă România nu poate dona sisteme avansate de apărare precum Patriot, pentru că încă nu are suficiente nici pentru apărarea propriului teritoriu, există alte căi de a-i ajuta pe moldoveni:  „Am fost întrebat de un post de radio din Republica Moldova dacă România ar fi în măsură să doneze sisteme Patriot pentru Republica Moldova, ori noi nu avem asigurate sistemele Patriot în totalitate pentru România. Deci problemele sunt complicate din acest punct de vedere, dar sunt alte categorii de echipamente militare, de muniții care pot să fie, la nevoie, exportate, pentru că e vorba de respectarea unor modalități de export până la urmă în Republica Moldova în funcție de nevoi.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.