Schimb valutar cu taxă: Rușii plătesc mai mult pentru noile bancnote de dolari

Băncile din Rusia au început să impună comisioane pentru achiziționarea bancnotelor americane de 100 de dolari emise după anul 2013. Potrivit agenției „RIA Novosti”, banca SDM percepe un comision de 200 de ruble pentru schimbul rublelor în astfel de bancnote. De asemenea, VTB, a doua cea mai mare bancă din Rusia, aplică un comision similar, însă dimensiunea acestuia trebuie verificată la sucursalele locale.

În același timp, băncile precum Gazprombank, Alfa Bank, MKB, Rosselhozbank și Fora Bank au declarat că, deocamdată, nu au introdus taxe suplimentare pentru achiziționarea noilor dolari. Reprezentanții call-center-ului Sberbank au menționat că nu se percep comisioane, dar este dificil să găsești astfel de bancnote noi în sucursale.

Anterior, rușii au început să întâmpine dificultăți în schimbarea bancnotelor vechi de dolari. Din toamna anului 2024, băncile ruse refuză frecvent să le accepte, invocând defecte, sau aplică comisioane de până la 500 de ruble per bancnotă. Anatoli Aksakov, președintele Comisiei pentru Piața Financiară din Duma de Stat, a declarat că băncile decid independent dacă acceptă sau nu dolarii vechi pentru schimb. Potrivit acestuia, autoritățile și Banca Centrală nu pot influența această decizie.

Vicepreședintele Asociației Operatorilor de Turism din Rusia, Artur Muradian, a semnalat că, începând cu anul 2023, rușii s-au confruntat cu dificultăți similare în schimbarea dolarilor vechi în străinătate, în țări populare printre turiștii ruși, precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Egipt și Armenia. Băncile străine cer dolari de tip nou, în stare impecabilă, fără pete sau deteriorări.

În contextul negocierilor dintre SUA și Rusia, pentru prima dată în trei ani, rubla s-a apreciat semnificativ față de dolar. De exemplu, față de vârful atins în decembrie, când dolarul valora 115 ruble, moneda americană a pierdut o pătrime din valoare, iar pe 25 februarie valora 86,4 ruble pe piața extrabursieră. Din cauza scăderii bruște a cursului dolarului, băncile au închis temporar punctele de schimb valutar pentru a „păstra” valuta, temându-se de o eventuală schimbare rapidă a situației.

Conform datelor Băncii Centrale a Rusiei, rușii achiziționează valută atunci când aceasta se ieftinește și o vând când prețul crește. În 2024, cetățenii ruși au cumpărat valută în valoare de 680 de miliarde de ruble, cele mai mari achiziții având loc în lunile mai și martie, când cursul dolarului era de 88-90 de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comision #dolari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.