Schimbare la Banca Mondială! Un economist german preia portofoliul pentru Moldova

02 Iul. 2025, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2025, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Grupul Banca Mondială l-a numit pe economistul german Ulrich Schmitt în funcția de manager de țară pentru Republica Moldova, începând cu 1 iulie 2025. El o succede pe Inguna Dobraja, care a condus portofoliul instituției la Chișinău din iulie 2021.

„Sunt onorat să reprezint Grupul Banca Mondială în Moldova, unde voi lucra activ cu sectoarele public și privat pentru a găsi soluții de creare a locurilor de muncă, îmbunătățire a capitalului uman și creștere a competitivității”, a declarat Schmitt, subliniind că statutul de țară candidată la UE și agenda de reforme oferă Moldovei „o mare oportunitate de creștere durabilă pe termen lung”, în pofida crizelor generate de războiul din Ucraina.

Conform Cadrului de Parteneriat cu Țara, Banca Mondială își concentrează sprijinul pe trei direcții: climat investițional și locuri de muncă, dezvoltarea capitalului uman și investiții ecologice — în special în infrastructură și agricultură. În paralel, instituția acordă asistență pentru digitalizarea și consolidarea capacităților din sectorul public și privat, în vederea alinierii la standardele europene.

Ulrich Schmitt a fost anterior manager de operațiuni al Băncii Mondiale pentru Myanmar și Thailanda, cu sediul la Bangkok, și deține peste 20 de ani de experiență în cadrul instituției, inclusiv roluri în Europa și Asia Centrală, Sri Lanka, Maldive și China. Schmitt este doctor în managementul resurselor naturale al Universității Tehnice din München.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.