Schimbări la nivel mondial: China devine cel mai mare cumpărător de grâu din lume, înaintea Egiptului și Turciei

China va fi cel mai mare cumpărător de grâu din lume, cu Australia ca furnizor cheie, informează Bloomberg. Însă pagubele provocate de ploi fac ca o mare parte din recoltă să fie destinată hranei pentru animale.

Fiind deja principalul importator mondial de porumb și soia, China este acum pe cale să depășească Egiptul și Turcia ca fiind cel mai mare cumpărător de grâu în anul care se încheie în iunie, arată datele oficiale chineze și americane.

Achizițiile au depășit 12 milioane de tone în primele 11 luni ale anului de comercializare, care se încheie în iunie. Mai mult de jumătate din aceste încărcături au fost furnizate de Australia.

Importurile de alimente de bază au accelerat peste 1 milion de tone pe lună începând cu luna octombrie, înainte de a atinge un nivel record de 1,68 milioane de tone în aprilie. Departamentul american al Agriculturii prevede alte 12 milioane de tone de importuri chinezești în 2023-2024, după ce daunele produse la ultima recoltă au făcut ca o mare parte din recoltă să fie potrivită doar pentru hrana animalelor.

Ploile abundente din Henan, cea mai mare regiune de cultură din China, au afectat calitatea și au crescut prețurile la cerealele cu un conținut mai ridicat de proteine folosite pentru fabricarea pâinii și a tăițeilor. Acest lucru ar trebui să fie în beneficiul fermierilor de grâu și al transportatorilor din întreaga lume, în timp ce ar putea afecta cererea pentru alte ingrediente furajere, cum ar fi porumbul și soia, pe măsură ce mai mult grâu este schimbat în rațiile pentru animale.

„Importurile au fost destul de profitabile și multe încărcături au fost rezervate”, a declarat Zhang Zhidong, analist senior la Guolian Futures Co. „Cerealele interne sunt scumpe și stocurile sunt în scădere, așa că există cerere”. Achizițiile ar trebui să rămână ridicate dacă prețurile rămân favorabile, iar cumpărătorii trebuie să își refacă rezervele, a declarat Rosa Wang, analist la firma de consultanță Shanghai JC Intelligence Co.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rhrcia #Grîu #china #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.