Science Report: Scandalul OZN-urilor de pe cerul Ucrainei și seceta ne lasă fără lapte, cafea și bere

19 Oct. 2022, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Oct. 2022, 15:52 // Actual //  bani.md

Pe data de 15 octombrie anul curent, adică acum două zile, un grup de astronomi ucraineni de la Observatorul Astronomic al Academiei Naționale de Științe a publicat un studiu în care se afirmă că au fost observate numeroase obiecte zburătoare neidentificate pe cerul Ucrainei.

Din așa zisul studiu reiese că obiectele cu pricina au fost observate cu predilecție asupra Kiev-ului și a localităților din împrejurimi, dar și că nu pot fi asociate cu niciun fenomen natural cunoscut. Mai mult, unele dintre aceste OZN-uri par să atingă viteze și de 53.000 de km/oră, dublu față de o rachetă balistică.

Minunea se pare că nu a durat decât două zile. Între timp, studiul a fost analizat și de alți specialiști de la Academia de Științe din Ucraina, iar oamenii au concluzionat că studiul este atât de prost realizat încât au cerut ca numele academiei să nu mai fie asociat cu el. Între timp, guvernul și agenția oficială de știri din Ucraina au infirmat și ele concluziile studiului.

Pe fir au intrat și astronomii de la Harvard, care au ajuns la aceeași concluzie cu omologii lor ucraineni. Nici vorbă de OZN-uri. Mai degrabă, afirmă Avi Leob, unul dintre astrofizicienii americani, studiul este plin de erori, de date incomplete și observații făcute în pripă. Astfel, ceea ce au văzut ei poate fi absolut orice, de la insecte la proiectile. Oricum, la câte obiecte zboară acum pe deasupra Ucrainei, e greu să le identifici pe toate. Din punctul ăsta de vedere, să zici că au și astronomii ăia ucraineni o scuză.

Tot mai multe ferme de vaci de pe teritoriul Europei au fost închise din cauza imposibilității fermierilor de a oferi apa necesară. Un singur animal are nevoie de circa 100 de litri de apă pe zi, iar seceta prelungită i-a pus pe fermieri în situația ingrată de a închide fermele și de a renunța la animale.

Spania, spre exemplu, una dintre țările cele mai afectate de secetă, a fost nevoită să importe lapte din alte țări europene. O situație care riscă să se generalizeze pe fondul încălzirii globale. Cazuri similare s-au regăsit și în America de Sud, respectiv în Brazilia și Argentina, țări cu o bogată tradiție în creșterea vitelor. Într-o atare situație, tot mai multe țări vor fi nevoite să importe lapte cu costuri mari din SUA și China.

Pe de altă parte, autoritățile mexicane au fost nevoite să sisteze producția de bere în nordul țării, pe fondul secetei care afectează această zonă. Iar acesta nu este decât vârful aisbergului, căci numeroase țări au semnalat probleme similare.

Nici producătorii de cafea nu au vești mai bune. Producția de cafea a Braziliei a scăzut cu aproape 33% doar anul trecut, pe fondul secetei. Se estimează că o creștere cu 2-3 grade Celsius a temperaturilor globale va avea efecte dramatice asupra culturilor de cafea din Peru, Etiopia, Honduras, Columbia, Nicaragua, Venezuela și Brazilia, țări care oferă peste 80% din producția globală de cafea. Cum s-ar zice, vin vremuri deloc plăcute.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!