Anunțul momentului care vizează și Moldova! Romgaz şi azerii vor să construiască un terminal de gaz la Marea Neagră

Producătorul de peste Prut Romgaz a semnat, miercuri, un memorandum de înţelegere cu compania azeră Socar pentru a porni un studiu de fezabilitate prin care să se identifice posibilitatea dea construi un terminal de gaz natural lichefiat (GNL) la Marea Neagră. Acesta ar însemna un coridor spre Europa pentru gazul extras de azeri din Marea Caspică.

„Implementarea va demara cu un studiu de fezabilitate finanţat în comun de ambele părţi. Vom putea să suplimentăm şi să complementăm coridoarele de aducere a gazului din bazinul Mării Caspice către Europa”, a spus, după ceremonia de semnare a memorandumurilor, premierul României Nicolae Ciucă.

Anunţul a fost făcut şi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), unde Romgaz este listată.

„Prin acest memorandum de înţelegere, părţile semnatare îşi formalizează intenţia de a explora oportunitatea dezvoltării în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Se preconizează că acest proiect va consta dintr-o uzină de lichefiere a GNL, o instalaţie de regazificare, precum şi toate celelalte instalaţii şi facilităţi necesare transportului gazelor naturale din regiunea Caspică în România”, scrie în anunţul BVB.

″Căutăm în continuare soluții pentru aducerea de gaze din Marea Caspică, prin conducta trans-anatoliană Turcia-Bulgaria-România, iar din România către celelalte țări beneficiare, una dintre ele fiind Republica Moldova. Este un angajament al nostru și al Azerbaidjanului, să putem să sprijinim Republica Moldova cu cantitatea de gaze necesară″, a menționat Ciucă.

Anunţul companiilor, care este de fapt o exprimare a intenţiei de începere a proiectului şi nu începerea proiectului în sine, vine în contextul în care Europa caută noi surse de aprovizionare cu gaze naturale, după ce Rusia, principalul furnizor de gaze pentru Europa, a atacat Ucraina şi a folosit gazul ca instrument de şantaj pentru ridicarea sancţiunilor economice.

#azerii #terminal #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.