Scumpirile, bomba cu ceas care amenință guvernarea să se ducă la fund. Ioniță: Să se elibereze de balast

Inflația medie anuală conform Biroului National de Statistică a ajuns în luna mai la 29,05%. La creșterea estimativă a salariului mediu nominal cu circa 12,5% avem o reducere a veniturilor reale a populației cu 12,8%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

„Mai mult decât acum, veniturile reale ale populației au scăzut în 1999. Atunci scăderea de 15% a fost fatală pentru coaliția de guvernare. Acum nu avem coaliție, dar pentru guvernare problema este extrem de acută: sau se duc cu toții la fund, sau se eliberează de balast”, a punctat economistul într-o postare pe Facebook.

Biroul Național de Statistică a publicat astăzi datele cu privire la inflație. La produsele alimentare au crescut cu 32,50%, mărfurile nealimentare cu 21,45% și serviciile prestate populaţiei cu 35,27%.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 77%, ouăle – 55,5%, uleiul vegetal – 27,7%, pâinea – 29,3%, carne și produse din carne – 25,4%, fructele – 22,4%, lactatele – 24,4%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 52,6%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 37,5%, și confecții – 15,2%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 70%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 227% și încălzirea centralizată – cu 92%. Transportul de pasageri s-a scumpit cu 35,2%, iar serviciile de alimentație publică cu 24,6%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#inflație #salarii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.