Scumpirile se țin lanț! Carnea de pui și de vită nu se va ieftini în curând

Producerea cărnii pentru consum s-a scumpit mai mult ca niciodată. În prezent, fermierii din întreaga lume se luptă cu preţuri record la nutreţuri şi creşterea facturilor la electricitate, transmite Bloomberg.

Creşterea costurilor cu nutreţul şi energia, în urma războiului din Ucraina, a agravat problemele pentru fermierii din întreaga lume care se luptau deja cu secetele care reduc suprafeţele de teren destinate păşunatului sau cu focarele de gripă aviară din America de Nord şi până în Europa care au impus sacrificarea a milioane de păsări.

Întrucât se confruntă cu atâtea probleme, mulţi fermieri decid să îşi vândă efectivele sau să crească mai puţine animale, ceea ce înseamnă că producţia de carne va fi plafonată pe termen lung. Numărul de vaci sacrificate în SUA a atins cel mai ridicat nivel din istorie, iar asta înseamnă mai puţini viţei şi efective de bovine mai mici. În consecinţă, preţul cărnii, care este deja la un nivel record, nu se va reduce prea curând, ceea ce va afecta bugetele gospodăriilor.

Preţul global al cărnii, calculat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a crescut cu 10% de la începutul anului atingând un nivel record în luna aprilie. De asemenea, în SUA, preţurile la şuncă, carnea de pui şi de vită nu au fost niciodată atât de mari.

Potrivit prognozelor realizate de guvernul american, producţia mondială de carne de pui, porc şi vită va înregistra un avans de doar 1,4% în 2022, comparativ cu o creştere de 5,4% anul trecut.

Invazia rusească a încetinit exporturile de cereale ale Ucrainei, ceea ce a limitat livrările de grâu către marii producători de carne de porc, precum Spania şi China. Costurile cu nutreţurile reprezintă o mare parte din costurile necesare pentru creşterea animalelor, şi chiar şi în ţările care îşi produc singure nutreţul de care au nevoie, preţurile au atins valori record. De exemplu, la bursa de la Chicago, cotaţiile futures la porumb au crescut cu 31% în acest an, în timp ce la bura de la Paris cotaţiile futures la porumb au crescut cu 55%.

Analiștii estimează că probleme vor exista și în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator mondial, unde producția de carne de porc vascădea cu 3% în acest an. Creşterea preţurilor nu acoperă costurile, ceea ce ar putea să determine fermierii să sacrifice animalele mai devreme decât de obicei.

Anul trecut, efectivele de porci din Germania au coborât la cel mai redus nivel de după 1996. Focarele de pestă porcină africană au adus cu ele restricţii la exportul de carne de porc din Germania şi la scăderea preţurilor. În prezent preţurile sunt sub 2 euro pe kilogram.

Evoluţiile meteo nefavorabile creează o nouă problemă. În Canada, seceta a afectat păşunile şi culturile agricole în ultimul an, astfel că fermierii şi crescătorii de animale au recurs la stocurile de nutreţ şi rezervele de numerar, susţine Reg Schellenberg, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de vite din Canada.

Toate aceste scumpiri se vor resimţi şi la rafturile supermarketurilor.

„Producătorii nu pot suporta toate costurile. Este foarte probabil că vom vedea cum consumatorii vor plăti mai mult, cel puţin în viitorul apropiat”, spune Upali Galketi Aratchilage, de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

#carne de pui #carne de vita #productie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.