Se adună nori negri de furtună pentru economia Moldovei! FMI: Scumpirile erodează veniturile

În perioada 31 octombrie – 29 noiembrie 2022, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și apoi de la distanță cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

”Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile economice necesare pentru finalizarea evaluării a doua a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în urma solicitării autorităților Republicii Moldova, ședința respectiva fiind preconizată pentru luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 milioane dolari SUA”, se arată în declarația misiunii.

FMI salută implementarea hotărâtă a programului de către autorități și angajamentul ferm de a promova agenda ambițioasă de reforme axate pe guvernanță, în pofida provocărilor fără precedent. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță și au realizat criteriul de referință structural în domeniul managementului investițiilor publice. S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește criteriul de performanță structurală ce vizează îmbunătățirea supravegherii întreprinderilor de stat, în timp ce eforturile de consolidare a autonomiei instituționale și a guvernanței Băncii Naționale a Moldovei avansează, în urma unor consultări ample cu experții FMI.

„Efectele nefaste ale războiului Rusiei din Ucraina continuă să afecteze activitatea economică. Conform prognozelor, PIB-ul real se va reduce cu 1,5 la sută în anul 2022, dat fiind că prețurile în creștere erodează veniturile disponibile ale populației, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investițiile. În luna octombrie, inflația anuală a atins nivelul de 34,6 la sută, reflectând impactul prețurilor în continuare înalte la resursele energetice și produsele alimentare, dar ne așteptăm la reducerea inflației în lunile care urmează. Situația cu finanțele publice a rămas stabilă grație volumului mai mare decât s-a așteptat a veniturilor acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată, pe fondul unei finanțări externe considerabile și totodată a sub-executării cheltuielilor curente și celor capitale. Grație monitorizării continui a riscurilor din sectorul financiar și perfecționării setului de instrumente macroprudențiale, băncile rămân bine capitalizate, profitabile și, în general, lichide, iar creșterea excesivă a creditării s-a temperat”, se mai arată în mesajul FMI.

Experții FMI susțin că înăsprirea politicii monetare a BNM, focusată spre perspectivă și abordată strict în baza datelor colectate, a permis temperarea efectelor secundare ale inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În timp ce reducerea preconizată a presiunilor inflaționiste pe termen scurt ar trebui să creeze spațiu pentru o politică monetară mai relaxată, BNM trebuie să rămână vigilentă în caz dacă inflația ridicată va persista mai mult. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

„Politica bugetar-fiscală prevăzută în proiectul Bugetului de stat pentru anul 2023 și convenită cu experții FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice și sociale nefaste ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și ale celor aferente șocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creșterea costurilor de trai și măsurilor de asigurare a securității energetice. Mobilizarea veniturilor pe intern, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea guvernanței și transparenței bugetare vor contribui la consolidarea disciplinei bugetar-fiscale și la asigurarea sustenabilității datoriei. Pentru a obține finanțare concesională și granturi de la partenerii externi de dezvoltare, vor fi necesare politici consecvente și un impuls susținut al reformelor”, se mai sppune în mesajul fondului.

Există riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Prețurile înalte la resursele energetice, întreruperile în livrarea gazelor naturale și energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costurilor de trai ar putea înrăutăți perspectivele economice, măcina încrederea și ar pune la încercare coeziunea socială, agravând și mai mult situația și așa dificilă de luare a deciziilor de politici. Pe de altă parte, pe o notă pozitivă, remarcăm că implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului și sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivității investiționale a Moldovei și la promovarea agendei sale de integrare europeană”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.