Se ”coace” numirea președintelui CNPF. Cine este

Comisia Națională a Pieței Financiare ar urma să aibă un nou președinte. Este vorba de Ecaterina Caraman. Săptămâna trecută Parlamentul a votat numirea lui Vitalie Lemne în funcția de vicepreședinte.

”Mai pregătim o numire la Comisia Națională a Pieței Financiare. Este vorba de Ecaterina Caraman. Ecaterina a muncit toată viața în sectorul financiar. Acum a decis să-și continue cariera în sectorul public și consider că statul face o achiziție foarte reușită”, scrie pe facebook, deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Ecaterina are o experiență de 17 de ani în domeniul valorilor mobiliare și a pieței de capital, a demonstrat integritate, abilități și competențe profesionale în dezvoltarea afacerilor, investiții, managementul transformării și implementarea proiectelor complexe.

Din 2014 gestionează activitatea Departamentului Investiții Corporative din cadrul Moldova Agroindbank, fiind direct responsabilă de implementarea politicii investiționale a băncii și de organizarea activității MAIB pe piața financiară nebancară (OCN, biroul de credit) în calitate de societate de investiții (Bursa de Valori).

Unul din cele mai recente proiecte ale Ecaterinei este emisia de obligațiuni municipale Chișinău (în derulare). La moment principalul ei proiect este listarea MAIB pe piața internațională. Va fi prima instituție financiară moldovenească care va ieși pe piața internațională.

Concomitent, deține funcțiile de Președinte al Consiliului IM ”Biroul de Credit” SA, membru al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei, președinte al Consiliului ”Ionel” SA, membru al Consiliului ”MAIB-Leasing” SA.

Anterior a fost Președinte al Consiliului ”Glass Container Company” SA, membru al Consiliului ”Garantinvest” SRL și membru al Consiliului Depozitarului Național al Valorilor Mobiliare.

Deține certificatul CNPF ca specialist în domeniul valorilor mobiliare.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

Ieri, 11 octombrie 2021, fosta conducere a Comisie Naționale a Pieței Financiare a depus cerere prealabilă și cere anularea Hotărârii Parlamentului prin care a fost revocată.

#numire #CNPF #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.