Se schimbă banii. Două bancnote euro vor fi retrase din circulație

Două bancnote vor fi scoase din circulație. Anunțul a fost făcut de Europol, cea mai mare organizație de poliție din Europa. După un studiu amănunțit, s-a decis retragerea din circulație a bancnotelor de 200 și 500 de euro.

S-a decis retragerea acestor bani deoarece sunt foarte susceptibile de falsificare și sunt folosite în mod abuziv și ilegal de infractori. Tipărirea acestora a fost deja oprită, însă mai sunt multe în circulație. Autoritățile europene le-au transmis celor care au astfel de bancnote să meargă cât mai curând să le schimbe. În caz contrar, riscă să piardă sume mari de bani.

Cei care au în posesie bancnote de 200 sau 500 de euro, trebuie să se adreseze în primă fază Băncilor Centrale ale Eurosistemului. Ei pot apela și la un intermediar financiar. Deși pare o procedură destul de simplă, schimbarea acestor bancnote ar putea dura mai mult decât te aștepți.

Cum pot fi schimbate bancnotele scoase din circulație

Bancnotele de 200 și 500 de euro sunt ușor de falsificat. Din cauza aceasta, autoritățile bancare pot declanșa proceduri de control și verificare amănunțită pentru a se asigura că acestea sunt autentice. Astfel se asigură și că posesorul lor nu este implicat în activități ilicite. Acest lucru subliniază importanța cooperării cu instituțiile financiare și respectarea tuturor cerințelor impuse.

Asupra celor două bancnote s-a atras atenția încă din 2016. Atunci, Consiliul guvernatorilor BCE a indicat că nu ar trebui să fie folosite ca instrumente de plată obișnuite. Decizia de a le retrage din circulație este o măsură de prevenție și securitate pentru economia europeană. Autoritățile europene au decis să lupte împotriva falsificării bancnotelor prin eliminarea utilizării celor cu valori mari.

„Prin urmare, autoritățile de aplicare a legii au decis să elimine utilizarea bancnotelor cu valori mari, foarte solicitate de infractorii implicați în transportul fizic de numerar, deoarece acestea sunt de mare valoare și de volum mic”, se arată într-un comunicat al Comisiei către Parlamentul European și Consiliul European din anul 2016.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a anunțat recent că bancnotele euro vor suferi modificări. Această modificare vine tot din dorința de a opri falsificarea. De asemenea, se va lua în calcul și protecția mediului.

Bancnotele euro vor avea un alt design. Acesta va include elemente comune care să fie relevante pentru toți cetățenii Uniunii Europene.

„Moneda noastră unică și identitatea noastră europeană comună sunt strâns legate. Vrem ca oamenii din Europa să se poată identifica cu designul bancnotelor euro”, a precizat președinta BCE, Christine Lagarde.

Noul design al euro va fi decis până în 2024. În acest scop, Banca Centrală Europeană (BCE) a desfășurat un sondaj pe site-ul său până la sfârșitul lunii august. Participanții la sondaj au fost întrebați care dintre cele șapte teme propuse ar trebui să fie adoptată pentru noile bancnote.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moneda #euro #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.