Se strânge lațul în jurul Transnistriei! Fluxul de gaze din Rusia prin Ucraina s-ar putea opri anul viitor

Rusia ar putea închide una dintre ultimele conducte care transportă gaz rusesc spre Europa până la finalul anului viitor, când expiră contractul de furnizare al Ucrainei cu Gazprom, a anunţat joi publicaţia britanică Financial Times, citând un interviu cu ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko.

Şansele ca Kievul şi Moscova să fie de acord cu reînnoirea contractului de tranzit pe cinci ani, semnat prima dată în 2019, sunt reduse, chiar dacă ruta prin Ucraina este responsabilă pentru aproape 5% din importurile totale de gaze ale Europei.

Întrebat dacă Ucraina ar fi pregătită pentru renegocierea acordului cu Moscova după invazia de anul trecut, Galushchenko a răspuns: „Nu-mi pot imagina cum ar putea fi la nivel bilateral”, adăugând că Kievul se pregăteşte de reducerea livrărilor.

În aprilie, gigantul rus Gazprom a avertizat că în iarna 2023/2024 capacitatea Europei de a-şi menţine stocuri semnificative de gaze depinde de cererea din Asia, ţinând cont de livrările „extrem de scăzute” din Rusia.

În 2022, preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut, după ce Gazprom a ameninţat că reduce fluxurile spre Republica Moldova, ca rută de aprovizionare, care trece prin Ucraina.

Oficialul ucrainean a apreciat că Europa va fi relativ pregătită pentru o viitoare reducere a livrărilor, după ce în trecut s-a adaptat la scăderi similare reducând cererea de gaze şi asigurând importuri alternative, cum ar fi gazele naturale lichefiate (GNL).

Anul trecut, UE a investit semnificativ în importuri de GNL şi a adaptat reglementările pentru a majora cantitatea de gaze stocată, evitând efectele reducerii aprovizionării cu gaze ruseşti.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#trasnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.