Se varsă sacii cu bani la Vamă! A primit 12 mașini inteligente de numărat bancnote

Serviciul Vamal a beneficiat de o donație 12 mașini inteligente de numărat bancnote. Donația vine din partea României și face parte din proiectul „Asistență în domeniul combaterii corupției – consolidarea capacității instituționale a Serviciului Vamal al Republicii Moldova”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României și implementat de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid).

În discursul său, șeful Serviciului Vamal, Alexandru Iacub a exprimat recunoștința față de Agenția RoAid și Ambasada României pentru sprijinul valoros acordat. „Această donație va îmbunătăți semnificativ capacitățile noastre de a combate fluxurile ilegale de bani la frontiere, contribuind la prevenirea spălării banilor și la consolidarea unui mediu economic sigur și transparent. Suntem profund recunoscători pentru sprijinul constant al României în eforturile noastre de a întări capacitățile instituționale și de a asigura securitatea la frontieră,” a declarat Iacub.

Ambasadorul României, Cristian Leon Țurcanu a subliniat că această donație va întări controlul la frontiere și va contribui la combaterea traficului ilicit de fonduri. „Donația de astăzi nu doar acoperă necesarul de echipamente moderne la posturile vamale, dar are un impact direct asupra pregătirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Un control eficient la frontieră este esențial pentru protecția și siguranța națională, precum și pentru securizarea granițelor în fața amenințărilor hibride,” a declarat Ambasadorul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mașini #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.