Se vinde vânt! Statul pune pe tarabă 173 de megawați

Guvernul a aprobat Calendarul indicativ pentru organizarea licitațiilor destinate acordării statutului de producător eligibil mare în perioada 2025–2026. Documentul, elaborat de Ministerul Energiei, stabilește etapele, termenele și responsabilitățile instituționale pentru implementarea acestui proces și are drept obiectiv atragerea investițiilor în sectorul energiei regenerabile și a soluțiilor de stocare.

Noua rundă de licitații este programată pentru luna octombrie 2025 și vizează construcția de centrale eoliene cu o capacitate totală estimată de până la 173 MW, dar și, în premieră pentru Republica Moldova, integrarea unor soluții de stocare a energiei de minimum 44 MWh. Această componentă de stocare este introdusă pentru a crește flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic național, contribuind la stabilizarea curbei de generare a energiei electrice din surse fluctuante.

Documentul oferă predictibilitate și transparență pentru investitori, inclusiv internaționali, facilitând accesul acestora la informațiile necesare pentru a participa în condiții optime la procedurile de atribuire. Elaborarea documentației aferente licitației și consultarea acesteia cu mediul de afaceri vor avea loc în perioada iulie–octombrie 2025, iar depunerea ofertelor este planificată pentru intervalul ianuarie–martie 2026. Evaluarea și desemnarea câștigătorilor vor avea loc în iunie 2026.

Ministerul Energiei va coordona întregul proces și va raporta trimestrial Guvernului privind progresele realizate. Pentru elaborarea pachetului de licitație, ministerul beneficiază de asistență tehnică din partea Secretariatului Comunității Energetice și de sprijinul unei echipe de consultanți finanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vint #Energie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat