Se vinde vânt! Statul pune pe tarabă 173 de megawați

Guvernul a aprobat Calendarul indicativ pentru organizarea licitațiilor destinate acordării statutului de producător eligibil mare în perioada 2025–2026. Documentul, elaborat de Ministerul Energiei, stabilește etapele, termenele și responsabilitățile instituționale pentru implementarea acestui proces și are drept obiectiv atragerea investițiilor în sectorul energiei regenerabile și a soluțiilor de stocare.

Noua rundă de licitații este programată pentru luna octombrie 2025 și vizează construcția de centrale eoliene cu o capacitate totală estimată de până la 173 MW, dar și, în premieră pentru Republica Moldova, integrarea unor soluții de stocare a energiei de minimum 44 MWh. Această componentă de stocare este introdusă pentru a crește flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic național, contribuind la stabilizarea curbei de generare a energiei electrice din surse fluctuante.

Documentul oferă predictibilitate și transparență pentru investitori, inclusiv internaționali, facilitând accesul acestora la informațiile necesare pentru a participa în condiții optime la procedurile de atribuire. Elaborarea documentației aferente licitației și consultarea acesteia cu mediul de afaceri vor avea loc în perioada iulie–octombrie 2025, iar depunerea ofertelor este planificată pentru intervalul ianuarie–martie 2026. Evaluarea și desemnarea câștigătorilor vor avea loc în iunie 2026.

Ministerul Energiei va coordona întregul proces și va raporta trimestrial Guvernului privind progresele realizate. Pentru elaborarea pachetului de licitație, ministerul beneficiază de asistență tehnică din partea Secretariatului Comunității Energetice și de sprijinul unei echipe de consultanți finanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vint #Energie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.