Secretul comercial demontat în instanță. Fiscul forțat să arate câți bani face Magda Tur din evacuările mașinilor

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a dat câștig de cauză Asociației Juriștii pentru Drepturile Omului într-un proces împotriva Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind refuzul instituției de a oferi date publice despre activitatea economică a companiei SRL Magda Tur, implicată în evacuarea vehiculelor parcate neregulamentar în comuna Trușeni, între anii 2021–2023.

Solicitarea vizase veniturile obținute de companie din această activitate, considerată de interes public, însă autoritatea fiscală a refuzat transmiterea informației, invo¬când caracterul de „secret comercial”. În urma refuzului, asociația, prin avocatul Vitalie Zama, a depus o acțiune în contencios administrativ în martie 2025, notează anticorupție.md.

Pe 6 mai 2025, instanța a decis în procedură scrisă că refuzul SFS încalcă dreptul de acces la informațiile de interes public și a obligat instituția să transmită datele solicitate. Mai mult, judecătorii au aplicat SFS o amendă de 500 de lei, pentru încălcarea art. 28 lit. d) din Legea privind accesul la informațiile de interes public, intrată în vigoare în iunie 2023.

„Consider justă hotărârea instanței de fond, întrucât subiectul abordat este de un interes public deosebit pentru societatea noastră. În acest caz, vorbim despre activitatea unei companii private care desfășoară un serviciu cu caracter public – tractarea mijloacelor de transport și plasarea acestora într-o parcare specială”, a declarat avocatul Vitalie Zama pentru Anticoruptie.md.
El a subliniat că externalizarea serviciilor publice către operatori privați nu anulează obligația de transparență. Dimpotrivă, cetățenii au dreptul să cunoască cine administrează, cum sunt gestionați banii și cine beneficiază din astfel de contracte.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Acest caz readuce în atenție importanța respectării principiului transparenței în activitatea instituțiilor statului și în colaborarea acestora cu agenții economici implicați în servicii de interes public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parcare #afacere #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.