Sectoarele economice care au contribuit cel mai mult la creșterea PIB-ului în primul trimestrul al 2021

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a înregistrat un produs intern brut (PIB) de 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere. Iată sectoarele care au resimțit cel mai mult creșterea economică.

Influența pozitivă a PIB-ului a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult:

comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
construcții (+0,4% contribuție la PIB);
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

De asemenea, sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB.

O evoluție pozitivă a înregistrat și sectorul contrucțiilor, care a înregistrat o creștere de 5,5%.

În primul trimestru, creșteri de 6,5% a înregistrat și sectorul IT.

#sectoare economice #crestere #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.