Șef de direcție din Cantemir, reținut pentru mită de 200 mii lei. Cel care-a dat-o pentru a câștiga o licitație d

Șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională din cadrul Consiliului raional Cantemir și un om de afaceri din localitate au fost reținuți, în această dimineață, de ofițerii DGT Sud a CNA și procurorii anticorupție. Aceștia, împreună cu persoane terțe, sunt bănuiți că ar fi acționat în complicitate și ar fi comis corupere pasivă și activă, manipulând mai multe licitații și lucrări care vizează construcția unor porțiuni de drum din raionul Cantemir.

Embed:

În speță, șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională este bănuit că ar fi pretins și primit mită în valoare de 200.000 de lei de la agentul economic, care a câștigat licitația pentru construcția și reparația drumurilor din raionul Cantemir. Este vorba despre porțiunile de drum de acces spre satul Haragîş; drumul Antoneşti-Leca; drumul Lărguţa-Cîrpeşti, drumul Taraclia-Plopi; Reparația drumurilor în varianta albă-1.000m/p) – suma totală a lucrărilor care urmau a fi executate, din fondul rutier, fiind de 10.431.049 de lei. Potrivit materialelor cauzei, deși în actele oficiale figurează că lucrările au fost executate, de facto o parte din acestea au rămas nefinalizate, iar pentru a semna actul de dare în exploatare a drumurilor menționate, agentul economic i-ar fi oferit responsabilului mită în mărime de 200.000 de lei.

De asemenea, același funcționar este cercetat și în alte episoade, în care este bănuit că ar fi pretins mită de la agenți economici sau persoane fizice pentru diferite servicii. În urma măsurilor speciale de investigații, s-a constatat că în aprilie 2020, în urma unei licitații publice, Consiliul Raional Cantemir a încheiat contractul de antrepriză cu un SRL local, în sumă de 851.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere de rutină a drumurilor publice locale în raionul Cantemir pentru anul 2020. Câteva luni mai târziu, șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională l-ar fi condiționat pe câștigătorul licitației să transmită neoficial executarea lucrărilor uneia din firmele sale, gestionată de interpuși, urmând ca banii, în sumă de 851.000 de lei, să fie însușiți personal de către beneficiarul real al companiei, adică de șeful Direcției. În schimbul acestui serviciu, funcționarul i-ar fi promis antreprenorului că îl va favoriza la alte licitații și va trece cu vederea unele nereguli, depistate în cadrul recepției finale a lucrărilor.

Totodată, în cadrul acțiunilor de urmărire penală, au fost documentate mai multe cazuri de pretindere și primire de către șeful Direcției a mijloacelor bănești de la cetățeni pentru a semna, în calitate de membru al grupurilor de lucru, actele de recepție a diferitor construcții, fără ieșirea la fața locului. Tot el, abuzând de funcția sa, ar fi întocmit devize de cheltuieli și oferte de prețuri pentru diferiți agenți economici, trucând în acest fel licitațiile organizate de Consiliul raional Cantemir.

Astăzi, ofițerii DGT Sud și procurorii anticorupție au descins cu percheziții la șeful Direcției, dar și la doi antreprenori, bănuiți de complicitate la trucarea unor licitații, neonorarea obligațiunilor contractuale privind executarea lucrărilor de reparație a drumurilor, precum și coruperea activă a funcționarilor publici. În urma perchezițiilor, Șeful Direcției și unul din antreprenori au fost reținuți pentru 72 de ore, iar un om de afaceri este cercetat în stare de libertate. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă până la 10 ani de pușcărie, amendă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice, pe o anumită perioadă.

În prezent, CNA desfășoară cercetări în două cauze penale pornite pe corupere pasivă și activă.

Procuratura Anticorupție, oficiul sud, conduce urmărirea penală.

#Cantemir #CNA #DGT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.