Șef de direcție din Cantemir, reținut pentru mită de 200 mii lei. Cel care-a dat-o pentru a câștiga o licitație d

Șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională din cadrul Consiliului raional Cantemir și un om de afaceri din localitate au fost reținuți, în această dimineață, de ofițerii DGT Sud a CNA și procurorii anticorupție. Aceștia, împreună cu persoane terțe, sunt bănuiți că ar fi acționat în complicitate și ar fi comis corupere pasivă și activă, manipulând mai multe licitații și lucrări care vizează construcția unor porțiuni de drum din raionul Cantemir.

Embed:

În speță, șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională este bănuit că ar fi pretins și primit mită în valoare de 200.000 de lei de la agentul economic, care a câștigat licitația pentru construcția și reparația drumurilor din raionul Cantemir. Este vorba despre porțiunile de drum de acces spre satul Haragîş; drumul Antoneşti-Leca; drumul Lărguţa-Cîrpeşti, drumul Taraclia-Plopi; Reparația drumurilor în varianta albă-1.000m/p) – suma totală a lucrărilor care urmau a fi executate, din fondul rutier, fiind de 10.431.049 de lei. Potrivit materialelor cauzei, deși în actele oficiale figurează că lucrările au fost executate, de facto o parte din acestea au rămas nefinalizate, iar pentru a semna actul de dare în exploatare a drumurilor menționate, agentul economic i-ar fi oferit responsabilului mită în mărime de 200.000 de lei.

De asemenea, același funcționar este cercetat și în alte episoade, în care este bănuit că ar fi pretins mită de la agenți economici sau persoane fizice pentru diferite servicii. În urma măsurilor speciale de investigații, s-a constatat că în aprilie 2020, în urma unei licitații publice, Consiliul Raional Cantemir a încheiat contractul de antrepriză cu un SRL local, în sumă de 851.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere de rutină a drumurilor publice locale în raionul Cantemir pentru anul 2020. Câteva luni mai târziu, șeful Direcției Construcții, Gospodărie comunală, Dezvoltare locală și regională l-ar fi condiționat pe câștigătorul licitației să transmită neoficial executarea lucrărilor uneia din firmele sale, gestionată de interpuși, urmând ca banii, în sumă de 851.000 de lei, să fie însușiți personal de către beneficiarul real al companiei, adică de șeful Direcției. În schimbul acestui serviciu, funcționarul i-ar fi promis antreprenorului că îl va favoriza la alte licitații și va trece cu vederea unele nereguli, depistate în cadrul recepției finale a lucrărilor.

Totodată, în cadrul acțiunilor de urmărire penală, au fost documentate mai multe cazuri de pretindere și primire de către șeful Direcției a mijloacelor bănești de la cetățeni pentru a semna, în calitate de membru al grupurilor de lucru, actele de recepție a diferitor construcții, fără ieșirea la fața locului. Tot el, abuzând de funcția sa, ar fi întocmit devize de cheltuieli și oferte de prețuri pentru diferiți agenți economici, trucând în acest fel licitațiile organizate de Consiliul raional Cantemir.

Astăzi, ofițerii DGT Sud și procurorii anticorupție au descins cu percheziții la șeful Direcției, dar și la doi antreprenori, bănuiți de complicitate la trucarea unor licitații, neonorarea obligațiunilor contractuale privind executarea lucrărilor de reparație a drumurilor, precum și coruperea activă a funcționarilor publici. În urma perchezițiilor, Șeful Direcției și unul din antreprenori au fost reținuți pentru 72 de ore, iar un om de afaceri este cercetat în stare de libertate. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă până la 10 ani de pușcărie, amendă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice, pe o anumită perioadă.

În prezent, CNA desfășoară cercetări în două cauze penale pornite pe corupere pasivă și activă.

Procuratura Anticorupție, oficiul sud, conduce urmărirea penală.

#Cantemir #CNA #DGT

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre cele mai inegale economii din Europa de Est, potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS „Viitorul”. Datele analizate arată că cei mai bogați 20% dintre cetățeni dețin peste 42% din totalul veniturilor naționale, în timp ce cei mai săraci 20% trebuie să se descurce cu doar 7%.

Conform raportului, coeficientul Gini, principalul indicator al inegalității veniturilor, a fost estimat la 0,32 în anul 2023, nivel care reflectă o distribuție profund inechitabilă a resurselor economice și o discrepanță în creștere între categoriile sociale.

Diferențele sunt pronunțate și între mediul urban și cel rural. În Chișinău, cheltuielile de consum sunt semnificativ mai mari, însă și veniturile sunt superioare. De exemplu, locuitorii capitalei alocă 14,5% din buget pentru locuință, apă, electricitate și gaze, în timp ce în sudul țării această pondere urcă la 21,3%, ceea ce indică o povară mai grea asupra celor mai săraci. În același timp, costurile pentru transport sunt de aproape trei ori mai mari în Chișinău (9,9%) comparativ cu sudul țării (3,4%), reflectând dependența crescută de transportul privat și public în zonele urbane.

Raportul IDIS arată că, în mediul rural, veniturile din salarii constituie doar 41% din total, restul provenind din ajutoare sociale (25%), activități agricole și remitențe. În orașe, în schimb, salariile reprezintă peste 62% din venituri, ceea ce accentuează prăpastia dintre categoriile de populație.

O altă vulnerabilitate este dependența de remitențe – banii trimiși din străinătate reprezintă în jur de 10% din venitul lunar mediu al populației, iar în unele regiuni această pondere este mult mai mare. Potrivit experților, acest model este riscant, deoarece orice fluctuație economică internațională poate lovi direct gospodăriile din Moldova, care se bazează masiv pe transferurile externe.

IDIS „Viitorul” avertizează că aceste disproporții structurale între regiuni și clase sociale pun în pericol coeziunea socială și frânează dezvoltarea economică a țării. „Modelul economic bazat pe salarii mici și remitențe nu mai funcționează. Moldova are nevoie de politici de redistribuire și de investiții inteligente pentru a reduce decalajele sociale și regionale”, se arată în raport.