Şefa guvernului norvegian a fost amendată cu 2.000 de euro. Nu a respectat restrcțiile antipandemice

Poliţia norvegiană a anunţat vineri că a amendat-o pe şefa guvernului de la Oslo, Erna Solberg, pentru încălcarea regulilor de distanţare fizică în contextul pandemiei, prin organizarea unei reuniuni de familie pentru a-şi sărbători ziua de naştere, transmite Reuters.

Amenda primită de Erna Solberg este de 20.000 de coroane norvegiene (2.352 de dolari), a precizat şeful poliţiei, Ole Saeverud, într-o conferinţă de presă.
Șeful poliției a accentuat ‘Chiar dacă legea este aceeaşi pentru toţi, nu toţi sunt egali în faţa legii’.

Solberg se află la al doilea mandat de prim-ministru, a prezentat scuze publice pentru organizarea unei petreceri cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, împreună cu 13 membri de familie într-o staţiune montană la sfârşitul lunii februarie, deşi guvernul a interzis evenimentele cu mai mult de zece participanţi, scrie AGERPRES.

Deşi poliţia nu ar fi dat amendă în cele mai multe cazuri similare, acesta este diferit, întrucât prim-ministrul se află în avangarda eforturilor guvernului de a face aplicate restricţiile antiepidemice, a precizat Ole Saeverud.

#reguli #amenda #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși economia Moldovei este diversificată, majoritatea sectoarelor funcționează cu niveluri de productivitate sub pragul minim al Uniunii Europene, ceea ce limitează ritmul de creștere. Totodată, au fost identificate oportunități de convergență în industria prelucrătoare, comerț, energie, agricultură, IT și servicii cu valoare adăugată înaltă, potrivit unui studiului Accelerării economice a Republicii Moldova.

Simulările arată că, dacă sectoarele economice ar fi atins nivelul minim de productivitate din UE în 2024, PIB-ul nominal al Republicii Moldova ar fi putut crește de la 16,8 miliarde euro la 25,3 miliarde euro, adică cu 51%.

Studiul a evaluat economia prin opt criterii — inclusiv ponderea în PIB, decalajul de productivitate față de UE, potențialul de export și avantajele comparative — și a selectat opt sectoare prioritare: industria prelucrătoare, tehnologiile informaționale și comunicațiile, agricultura, activitățile profesionale și tehnice, transportul și depozitarea, serviciile administrative/BPO, construcțiile și energia.

Pe baza acestor domenii a fost elaborată o foaie de parcurs pentru perioada 2026–2030, care propune nouă direcții majore de intervenție: reglementare eficientă, avantaje fiscale, acces la forță de muncă, acces la finanțare, infrastructură pentru investiții, infrastructura calității, facilitarea exporturilor, achiziții publice eficiente și creșterea competitivității pe piața internă.

Analiza evidențiază și un decalaj major la capitolul ocupării populației. În Uniunea Europeană, rata de ocupare pentru grupa 15–64 ani este de circa 71%, în timp ce în Republica Moldova este de doar 52%, ceea ce echivalează cu un deficit de aproximativ 290 de mii de persoane active.

Scenariile prezentate arată că, prin combinarea creșterii productivității cu majorarea ratei de ocupare, Republica Moldova ar putea obține o accelerare semnificativă a creșterii economice până în 2030.