Șeful Apple este criticat pentru pachetul financiar de 99 de milioane de dolari încasat în 2021

Investitorii Apple sunt sfătuiți să voteze împotriva unui pachet salarial de 99 de milioane de dolari acordat șefului Apple, Tim Cook, în 2021, informează BBC.

Institutional Shareholder Services (ISS), companie de consultanță și guvernanță corporativă, și-a manifestat îngrijorarea privind dimensiunea recompensei. În 2020, valoarea pachetului financiar al lui Tim Cook a fost de 14,8 milioane de dolari.

Pachetul financiar primit de Cook, a cărui avere depășește 1 miliard de dolari, a fost compus din acțiuni, salariu și alte costuri. Anul trecut, Tim Cook a primit acțiuni în valoare de 82 de milioane de dolari, un bonus în cash de 12 milioane de dolari, un salariu anual de 3 milioane de dolari și alte forme de compensare.

Într-o scrisoare către acționari, ISS a spus că sunt „îngrijorări consistente” privind „forma și magnitudinea” pachetului. „Pentru jumătate din pachet nu există criterii de performanță”, se arată în mesajul ISS.

Tim Cook, în vârstă de 61 de ani, a vorbit deseori despre probleme de egalitate și drepturile omului și a promis în 2015 că își va dona întreaga avere înainte de a muri. Potrivit ISS, CEO-ul Apple a primit un pachet financiar de 1.447 de ori mai mare decât venitul angajatului obișnuit Apple.

Anul trecut, un document al Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA a arătat că Tim Cook a donat acțiuni Apple în valoare de 10 milioane de dolari în scopuri caritabile.

Compania din spatele iPhone, iPad și MacBook a devenit prima din lume care a atins o valoare de piață de 3.000 de miliarde de dolari, în ianuarie 2022. Ulterior, a scăzut la 2.800 de miliarde de dolari.

În ultimii 11 ani, de când Tim Cook a venit la conducerea Apple, veniturile acționarilor au crescut de 10 ori. Apple urmează să aibă în martie întâlnirea anuală a acționarilor. Cu toate acestea, votul acționarilor este consultativ, decizia privind pachetele financiare aparținând Consiliului de administrație. La întâlnirea de anul trecut, 95% din acționari au susținut pachetele financiare ale conducerii.

#pachet financiar #tim cook #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.