Şeful BMW avertizează împotriva „interzicerii premature” a motoarelor cu ardere internă

Oliver Zipse, şeful Bayerische Motoren Werke (BMW), a avertizat asupra „interzicerii premature şi nepotrivite” a motoarelor cu ardere internă, chiar dacă mobilitatea electrică este un segment al pieţei în creştere rapidă, transmite DPA, citată de economica.net.

„Totuşi, cel mai mare segment de piaţă, în termeni absoluţi, în Germania, dar şi în Europa şi pe plan global, îl reprezintă motoarele cu ardere internă. Înainte de a renunţa pur şi simplu la ele trebuie să ştii într-adevăr ce faci”, este de părere Zipse.

Acesta a avut o întâlnire în spatele uşilor închise cu parlamentarii din Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria, regiune a cărei economie este puternic dependentă de industria auto, aici fiind sediul BMW şi Audi.

„Ar fi dăunător să renunţi în mod inutil la o tehnologie în care cineva are o poziţie de lider global al pieţei”, a apreciat Zipse

La rândul său, Alexander Dobrindt, o figură importantă în CSU, a avertizat asupra concentrării unilaterale pe mobilitatea electrică.

„Motoarele cu ardere internă au ajutat de decenii la asigurarea prosperităţii în Germania, au creat locuri de muncă şi valoare adăugată. Tehnologia nu ar trebui abandonată unilateral din motive ideologice”, a declarat oficialul german.

Acesta a cerut dezvoltarea suplimentară a motoarelor cu ardere internă în direcţia neutralităţii emisiilor de CO2, care ar fi posibilă cu combustibili sintetici.

Conform datelor publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), vânzările de maşini hibride cu autoîncărcare, care funcţionează atât cu motor cu combustie internă, cât şi cu baterii, le-au depăşit pentru prima dată pe cele diesel în Europa în 2021.

O maşină din 11 vândute a fost alimentată cu baterii, adică aproape 880.000 de vehicule, conform ACEA.

Un total de 1,9 milioane de maşini hibride cu autoîncărcare au fost înmatriculate anul trecut în UE, un avans semnificativ faţă de 1,1 milioane în 2020. Înmatriculările de vehicule diesel, care de la scandalul emisiilor din 2015 s-au prăbuşit, au scăzut cu o treime în 2021, la peste 1,901 milioane de unităţi, faţă de 2,77 milioane în 2020.

Producătorul german de automobile de lux BMW a raportat pentru 2021 vânzări record de 2,21 milioane vehicule pentru marca sa principală BMW, un succes atribuit în parte capacităţii sale de a se adapta la problemele de aprovizionare.

Grupul german, care deţine şi brandurile Mini şi Rolls-Royce, a anunţat că în total livrările au crescut cu 8,4% anul trecut, până la 2,52 milioane vehicule.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.