Șeful concernului polonez PGNiG spune cum Moscova poate ține în șah Europa: Lecția e criza gazelor din Moldova

Criza gazelor cu care s-a confruntat Republica Moldova e un semnal de alarmă pentru Europa în condițiile dependenței de Gazprom, susține șeful concernului gazier din POlonia, PGNiG, Pavel Maievskii, citat de Financial Times.

În data de 22 octombrie, Parlamentul de la Chișinău a instituit Stare de Urgență în sectorul energetic pe fundalul volumelor mai mici de gaze. Pe 25 și 26 octombrie, autoritățile au încheiat contracte cu PGNiG pentru livrarea de probă a unui milion de metru cubi de gaze, dar și cu compania olandeză Vitol. Pe 27 octombrie a fost achiziționat 1,5 mil. metri cubi de gaz de la compania elvețiană DXT Commodities și PGNiG. Până la acea vreme unicul furnizor de gaze al Republicii Moldova era Federația Rusă. Ulterior, în data de 29 octombrie, autoritățile Republicii Moldova au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Moldovagaz a semnat cu Gazprom contractul de livrare a gazului pe o perioadă de cinici ani. Chișinăul s-a obligat ca în anul 2022 să auditeze datoria Moldovagaz față de concernul rus.

Șeful PGNiG, Maievskii a declarat că situația din Republica Moldova poartă un caracter simbolic. Acest lucru arată cu ce se poate confrunta Europa dacă cedează infrastructura gazieră în mâinile Federației Ruse.

El spune că principalul furnizor de gaze din Est își promovează agresiv propriile interese. „Or, Gazprom nu e prietenul Uniunii Europene”.

În context, șeful PGNiG a declarat că, în caz de necesitate, poate livra Republicii Moldova volume suplimentare de gaze.

#PGNiG #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.