Șeful concernului polonez PGNiG spune cum Moscova poate ține în șah Europa: Lecția e criza gazelor din Moldova

Criza gazelor cu care s-a confruntat Republica Moldova e un semnal de alarmă pentru Europa în condițiile dependenței de Gazprom, susține șeful concernului gazier din POlonia, PGNiG, Pavel Maievskii, citat de Financial Times.

În data de 22 octombrie, Parlamentul de la Chișinău a instituit Stare de Urgență în sectorul energetic pe fundalul volumelor mai mici de gaze. Pe 25 și 26 octombrie, autoritățile au încheiat contracte cu PGNiG pentru livrarea de probă a unui milion de metru cubi de gaze, dar și cu compania olandeză Vitol. Pe 27 octombrie a fost achiziționat 1,5 mil. metri cubi de gaz de la compania elvețiană DXT Commodities și PGNiG. Până la acea vreme unicul furnizor de gaze al Republicii Moldova era Federația Rusă. Ulterior, în data de 29 octombrie, autoritățile Republicii Moldova au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Moldovagaz a semnat cu Gazprom contractul de livrare a gazului pe o perioadă de cinici ani. Chișinăul s-a obligat ca în anul 2022 să auditeze datoria Moldovagaz față de concernul rus.

Șeful PGNiG, Maievskii a declarat că situația din Republica Moldova poartă un caracter simbolic. Acest lucru arată cu ce se poate confrunta Europa dacă cedează infrastructura gazieră în mâinile Federației Ruse.

El spune că principalul furnizor de gaze din Est își promovează agresiv propriile interese. „Or, Gazprom nu e prietenul Uniunii Europene”.

În context, șeful PGNiG a declarat că, în caz de necesitate, poate livra Republicii Moldova volume suplimentare de gaze.

#PGNiG #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au continuat să crească la începutul anului 2026 și au depășit pragul de 5,11 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La data de 16 ianuarie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,113 miliarde euro, în creștere față de 9 ianuarie 2026, când acestea se situau la 5,104 miliarde euro, și față de 2 ianuarie 2026, când nivelul rezervelor era de 5,097 miliarde euro.

Comparativ, la 31 decembrie 2025, rezervele valutare se cifrau la 5,104 miliarde euro, iar pe parcursul lunii decembrie 2025 acestea au oscilat între 5,087 miliarde euro (26 decembrie) și 5,090 miliarde euro (19 decembrie).

Structura rezervelor arată că cea mai mare pondere revine rezervelor valutare în valută convertibilă, care la 16 ianuarie 2026 au însumat 5,095 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 4,52 miliarde euro au fost plasate în valori mobiliare, iar circa 579 milioane euro reprezentau disponibilități și plasări la termen, majoritatea acestora fiind deținute la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale și Fondul Monetar Internațional.

Poziția de rezervă la FMI s-a menținut la un nivel modest, de circa 5,9 milioane euro, în timp ce deținerile de aur monetar au ajuns la 9,46 milioane euro, în creștere față de finalul anului 2025. De asemenea, valoarea drepturilor speciale de tragere (DST) a urcat la început de 2026, până la 9,2 milioane euro, de la niveluri sub 2 milioane euro înregistrate la sfârșitul anului trecut.