Șeful gigantului bancar elvetian UBS spune că nu este convins că băncile centrale au adus sub control inflaţia

18 Dec. 2023, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2023, 09:43 // Actual //  bani.md

Directorul general al gigantului bancar elvetian UBS, Sergio Ermotti, nu este convins că băncile centrale au adus sub control inflaţia, potrivit afirmaţiilor sale dintr-un interviu publicat duminică, citat de Reuters, conform News.ro.

Preşedintele Rezervei Federale (Fed) din Statele Unite, Jerome Powell, a declarat săptămâna trecută că creşterile ratelor dobânzilor s-au încheiat probabil în Statele Unite şi că dobânzi vor începe să fie reduse, dar băncile centrale şi-au menţinut planurile de a menţine politica monetară strictă şi în anul viitor.

Şapte surse au declarat pentru Reuters că Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să vadă cum se vor desfăşura inflaţia şi alte date până, cel mai devreme, la întâlnirea sa din 7 martie, înainte de a lua în considerare tipul de pivotare pe care l-a efectuat Fed pentru relaxarea politicii monetare.

“Un lucru pe care l-am învăţat este că nu trebuie să încercaţi să faceţi predicţii pentru lunile următoare – este aproape imposibil. Acestea fiind spuse, în acest stadiu încă nu sunt convins că inflaţia este cu adevărat sub control”, a declarat Ermotti pentru ziarul elveţian Le Matin Dimanche, la întrebarea despre perspectivele economice.

“Tendinţa pare favorabilă, dar trebuie să vedem dacă continuă. Dacă inflaţia se apropie de ţintele de 2% în toate marile economii, politicile băncilor centrale s-ar putea relaxa puţin. În acest mediu, este foarte important să rămânem agili”, a adăugat el.

UBS a anunţat că va desfiinţa 3.000 de locuri de muncă în Elveţia pentru a reduce costurile după preluarea Credit Suisse, cea mai mare fuziune bancară de la criza financiară globală, orchestrată de statul elveţian pentru a preveni prăbuşirea Credit Suisse.

“Vom face tot posibilul, pe baza unui principiu al meritocraţiei. Vom folosi pensionări, pensionări anticipate, plecări naturale. Trei mii de oameni de la Credit Suisse nu au comis erori, fără îndoială mult mai puţini”, a spus Ermotti.

El a adăugat că ”De fapt, partea cea mai grea va fi să facem aceste alegeri, să concediezi oameni care nu sunt în niciun fel responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.