Selloff-ul marilor companii tech din SUA ajunge la peste 500 de miliarde de dolari. „Există o mulţime de oportunităţi„

Acţiunile giganţilor tech americani au suferit pierderi semnificative luni, alimentând un declin care evocă luna septembrie a anului trecut, când indicele bursier Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 13% de-a lungul unei perioade de trei săptămâni, potrivit Bloomberg.

Primele cinci companii tehnologice din Statele Unite – Apple (simbol bursier AAPL), Amazon (AMZN), Facebook (FB), Alphabet (GOOGL) şi Microsoft (MSFT) – au înregistrat împreună un minus de peste 500 de miliarde de dolari de la maximul atins de Nasdaq 100 pe 7 septembrie.

Luni, Amazon.com a scăzut la un moment dat cu 4,6%, încheind şedinţa de tranzacţionare cu un minus de 3,1%. Facebook s-a scufundat cu 4,1%, însă a terminat cu un declin de 2,5%, mai mult decât scăderea înregistrată de indicele S&P 500 – 1,7%. Astfel, cei doi giganţi au suferit cea mai gravă scădere din ultimele două luni.

Principalele companii tech au crescut cu peste 70% în urma minimelor raportate la începutul pandemiei de Covid-19, Nasdaq 100 stabilind un nou record la începutul lui septembrie.

În timp ce pierderile înregistrate luni de pieţele bursiere americane s-au bazat pe scăderile pieţei imobiliare din China, declanşate de prăbuşirea gigantului Evergrande, marile firme tehnologice au fost puternic afectate, ele având o influenţă disproporţionată asupra indicelui S&P 500 din cauza valorilor de piaţă pe care le înregistrează.

„Există o mulţime de oportunităţi în aceste tipuri de scăderi” în aceste tipuri de scăderi”, spune Ross Gerber, CEO al administratorului de active Gerber Kawasaki Wealth & Investment Management, sugerând că selloff-ul reprezintă o şansă bună de a intra în piaţă.

Nasdaq 100 a oferit un randament de peste 18% de la începutul anului. Apple, cea mai valoroasă companie publică din lume, a scăzut cu aproape 9% de la maximul atins pe 7 septembrie, însă este pe plus cu peste 10% în 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.