Selloff-ul marilor companii tech din SUA ajunge la peste 500 de miliarde de dolari. „Există o mulţime de oportunităţi„

Acţiunile giganţilor tech americani au suferit pierderi semnificative luni, alimentând un declin care evocă luna septembrie a anului trecut, când indicele bursier Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 13% de-a lungul unei perioade de trei săptămâni, potrivit Bloomberg.

Primele cinci companii tehnologice din Statele Unite – Apple (simbol bursier AAPL), Amazon (AMZN), Facebook (FB), Alphabet (GOOGL) şi Microsoft (MSFT) – au înregistrat împreună un minus de peste 500 de miliarde de dolari de la maximul atins de Nasdaq 100 pe 7 septembrie.

Luni, Amazon.com a scăzut la un moment dat cu 4,6%, încheind şedinţa de tranzacţionare cu un minus de 3,1%. Facebook s-a scufundat cu 4,1%, însă a terminat cu un declin de 2,5%, mai mult decât scăderea înregistrată de indicele S&P 500 – 1,7%. Astfel, cei doi giganţi au suferit cea mai gravă scădere din ultimele două luni.

Principalele companii tech au crescut cu peste 70% în urma minimelor raportate la începutul pandemiei de Covid-19, Nasdaq 100 stabilind un nou record la începutul lui septembrie.

În timp ce pierderile înregistrate luni de pieţele bursiere americane s-au bazat pe scăderile pieţei imobiliare din China, declanşate de prăbuşirea gigantului Evergrande, marile firme tehnologice au fost puternic afectate, ele având o influenţă disproporţionată asupra indicelui S&P 500 din cauza valorilor de piaţă pe care le înregistrează.

„Există o mulţime de oportunităţi în aceste tipuri de scăderi” în aceste tipuri de scăderi”, spune Ross Gerber, CEO al administratorului de active Gerber Kawasaki Wealth & Investment Management, sugerând că selloff-ul reprezintă o şansă bună de a intra în piaţă.

Nasdaq 100 a oferit un randament de peste 18% de la începutul anului. Apple, cea mai valoroasă companie publică din lume, a scăzut cu aproape 9% de la maximul atins pe 7 septembrie, însă este pe plus cu peste 10% în 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.