Selloff-ul marilor companii tech din SUA ajunge la peste 500 de miliarde de dolari. „Există o mulţime de oportunităţi„

Acţiunile giganţilor tech americani au suferit pierderi semnificative luni, alimentând un declin care evocă luna septembrie a anului trecut, când indicele bursier Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 13% de-a lungul unei perioade de trei săptămâni, potrivit Bloomberg.

Primele cinci companii tehnologice din Statele Unite – Apple (simbol bursier AAPL), Amazon (AMZN), Facebook (FB), Alphabet (GOOGL) şi Microsoft (MSFT) – au înregistrat împreună un minus de peste 500 de miliarde de dolari de la maximul atins de Nasdaq 100 pe 7 septembrie.

Luni, Amazon.com a scăzut la un moment dat cu 4,6%, încheind şedinţa de tranzacţionare cu un minus de 3,1%. Facebook s-a scufundat cu 4,1%, însă a terminat cu un declin de 2,5%, mai mult decât scăderea înregistrată de indicele S&P 500 – 1,7%. Astfel, cei doi giganţi au suferit cea mai gravă scădere din ultimele două luni.

Principalele companii tech au crescut cu peste 70% în urma minimelor raportate la începutul pandemiei de Covid-19, Nasdaq 100 stabilind un nou record la începutul lui septembrie.

În timp ce pierderile înregistrate luni de pieţele bursiere americane s-au bazat pe scăderile pieţei imobiliare din China, declanşate de prăbuşirea gigantului Evergrande, marile firme tehnologice au fost puternic afectate, ele având o influenţă disproporţionată asupra indicelui S&P 500 din cauza valorilor de piaţă pe care le înregistrează.

„Există o mulţime de oportunităţi în aceste tipuri de scăderi” în aceste tipuri de scăderi”, spune Ross Gerber, CEO al administratorului de active Gerber Kawasaki Wealth & Investment Management, sugerând că selloff-ul reprezintă o şansă bună de a intra în piaţă.

Nasdaq 100 a oferit un randament de peste 18% de la începutul anului. Apple, cea mai valoroasă companie publică din lume, a scăzut cu aproape 9% de la maximul atins pe 7 septembrie, însă este pe plus cu peste 10% în 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.