Selloff-ul marilor companii tech din SUA ajunge la peste 500 de miliarde de dolari. „Există o mulţime de oportunităţi„

Acţiunile giganţilor tech americani au suferit pierderi semnificative luni, alimentând un declin care evocă luna septembrie a anului trecut, când indicele bursier Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 13% de-a lungul unei perioade de trei săptămâni, potrivit Bloomberg.

Primele cinci companii tehnologice din Statele Unite – Apple (simbol bursier AAPL), Amazon (AMZN), Facebook (FB), Alphabet (GOOGL) şi Microsoft (MSFT) – au înregistrat împreună un minus de peste 500 de miliarde de dolari de la maximul atins de Nasdaq 100 pe 7 septembrie.

Luni, Amazon.com a scăzut la un moment dat cu 4,6%, încheind şedinţa de tranzacţionare cu un minus de 3,1%. Facebook s-a scufundat cu 4,1%, însă a terminat cu un declin de 2,5%, mai mult decât scăderea înregistrată de indicele S&P 500 – 1,7%. Astfel, cei doi giganţi au suferit cea mai gravă scădere din ultimele două luni.

Principalele companii tech au crescut cu peste 70% în urma minimelor raportate la începutul pandemiei de Covid-19, Nasdaq 100 stabilind un nou record la începutul lui septembrie.

În timp ce pierderile înregistrate luni de pieţele bursiere americane s-au bazat pe scăderile pieţei imobiliare din China, declanşate de prăbuşirea gigantului Evergrande, marile firme tehnologice au fost puternic afectate, ele având o influenţă disproporţionată asupra indicelui S&P 500 din cauza valorilor de piaţă pe care le înregistrează.

„Există o mulţime de oportunităţi în aceste tipuri de scăderi” în aceste tipuri de scăderi”, spune Ross Gerber, CEO al administratorului de active Gerber Kawasaki Wealth & Investment Management, sugerând că selloff-ul reprezintă o şansă bună de a intra în piaţă.

Nasdaq 100 a oferit un randament de peste 18% de la începutul anului. Apple, cea mai valoroasă companie publică din lume, a scăzut cu aproape 9% de la maximul atins pe 7 septembrie, însă este pe plus cu peste 10% în 2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.