Provocările antreprenorilor sociali de la Tiraspol, diferite de cele de la Chișinău. Unde pot găsi soluții

24 Nov. 2022, 10:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
24 Nov. 2022, 10:18 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Antreprenoriatul social se dezvoltă tot mai mult în stânga Nistrului. În acest sens a fost creată și Asociația Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, care are drept scop susținerea antreprenorilor care își doresc să rezolve probleme ale societății prin afacerile pe care le lansează.

Chiar dacă această ramură a antreprenoriatului ia avânt, antreprenorii se confruntă cu numeroase provocări. Potrivit președintei Asociației Antreprenorilor Sociali din Tiraspol, Inna Barisnicova, una dintre cele mai mari provocări este lipsa unui cadrul legal pentru antreprenorii sociali.

În acest context, scopul primordial al Social Business Hub este să susțină dezvoltarea antreprenoriatului social prin oferirea de consultanță pentru antreprenorii sociali, în ceea ce privește aspectul legal.

„Unul dintre scopurile noastre este să oferim antreprenorilor sociali acele instrumente, articole din legi prin care pot beneficia de statut special și își pot îmbunătăți lucrul”, menționează Inna Barisnicova.

De asemenea, asociația își propune promovarea acestui model de business în rândul antreprenorilor clasici. Astfel, ei sunt informați despre cum pot deveni antreprenori sociali.

O altă provocare care apare în fața antreprenorilor sociali este lipsa de competențe pentru a dezvolta un business. În acest context, sunt oferite diverse traininguri pentru a dezvolta abilitățile necesare de business.

Concurența este un alt impediment pe care antreprenorii sociali sunt nevoiți să-l depășească.

„Încurajăm antreprenorii sociali să experimenteze, să-și găsească nișa de clienți și să ofere pieței produsele care sunt solicitate. De asemenea, încurajăm oamenii să cumpere produse și să apeleze la serviciile antreprenorilor sociali” , spune Inna Barisnicova.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.