Separatistul Krasnoselski își umflă mușchii! Aurescu: Sunt în contact cu Nicu Popescu

05 Mart. 2022, 22:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2022, 22:52 // Actual //  bani.md

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, la reuniunea CAE de vineri, faptul că se află în contact strâns cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Popescu, cu privire la declaraţiile ale autorităţilor separatiste de la Tiraspol prin care acestea au cerut recunoaşterea ”independenţei” Transnistriei.

Ministrul Bogdan Aurescu a susţinut cauza Republicii Moldova la reuniunea extraordinată a CAE

Declaraţia Tiraspolului a venit ca reacţie la solicitarea Republicii Moldova de a obţine statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe/CAE, care a avut loc la Bruxelles.

La reuniune au mai participat Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi miniştrii de externe ai Canadei, Melanie Joly, şi Marii Britanii, Liz Truss. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a participat prin videoconferinţă.

Miniştrii europeni de externe şi invitaţii la reuniune au discutat evoluţiile recente ale situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi măsurile comune şi coordonate de răspuns, la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre, alături de partenerii like-minded, faţă de Rusia, ca urmare a agresiunii acesteia împotriva Ucrainei.

În intervenţia sa, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reafirmat solidaritatea cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a expus succint evaluarea României privind impactul agresiunii Rusiei asupra situaţiei de securitate din regiune şi la nivel euroatlantic. A salutat unitatea UE şi euroatlantică care, prin mobilizare rapidă şi fermă, a reuşit să adopte un răspuns puternic la agresiunea militară a Rusiei, care încalcă flagrant principiile de drept internaţional şi suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. De asemenea, a amintit decizia Preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a stabili în ţara noastră un centru logistic (hub) pentru colectarea şi transferul donaţiilor internaţionale de asistenţă umanitară în Ucraina.

De asemenea, la reuniunea CAE s-a discutat despre sancţiunile care ar putea fi avute în vedere în continuare, iar ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa continuării unei abordări coordonate şi unitare în acest format – UE, NATO, SUA, UK, Canada.

În contextul prezentării eforturilor pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, oficialul român a salutat adoptarea formală de către reuniunea CAE a Directivei pentru protecţia temporară a refugiaţilor care oferă asistenţă rapidă, precum şi conferirea unor drepturi cu efect imediat persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Referitor la Republica Moldova, a arătat că este necesar un sprijin consolidat şi imediat al UE pentru a o asista în gestionarea multiplelor consecinţe cu care se confruntă în prezent, de la cele legate de fluxul tot mai numeros de refugiaţi, la cele posibile în domeniul energetic şi securitar. În context, a salutat vizitele la Chişinău ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al UE, Josep Borrell, a comisarului european pentru extindere şi politică de vecinătate Olivier Varhelyi, dar şi cea a Secretarului de Stat al SUA, care transmit un mesaj clar de susţinere şi sprijin pentru ţara vecină.

A salutat semnarea, la 2 martie, de către Preşedintele, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministru, a scrisorii prin care Republica Moldova solicită statutul de candidat la UE.

Bogdan Aurescu a reiterat susţinerea fermă pentru reglementarea cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului din Transnistria, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, şi fără afectarea parcursului său european. A solicitat statelor membre şi partenere susţinerea consecventă a acestor poziţii, precum şi solidaritate cu Republica Moldova.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, totodată, demersurile active ale României de consolidare a rezilienţei Republicii Moldova, inclusiv în contextul impactului negativ al agresiunii ruse din Ucraina. Astfel, a făcut referire la scrisoarea comună transmisă joi, 3 martie 2022, alături de omologul său austriac, Alexander Schallenberg, Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate, Josep Borrell, şi Comisarului european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi, pentru a solicita alocarea, de urgenţă, de către Uniunea Europeană, a unui pachet substanţial suplimentar de sprijin pentru Republica Moldova – cuprinzând inclusiv continuarea asistenţei financiare a Uniunii Europene, prin alocarea de urgenţă a unui pachet cuprinzător de sprijin; demararea unui proces accelerat de conectare a Republicii Moldova la sistemul energetic european, alături de Ucraina; acordarea de către UE de asistenţă pentru consolidarea reţelei de distribuţie internă a gazului; înfiinţarea, la nivelul Comisiei Europene, a unui Grup de sprijin pentru Republica Moldova, urmând modelul de succes al Grupului de sprijin pentru Ucraina. Acest Grup de sprijin ar urma să asigure o mai bună calibrare a măsurilor de sprijin la nevoile şi solicitările specifice ale partenerilor din această ţară şi o mai bună coordonare şi integrare a eforturilor de asistenţă desfăşurate la nivelul UE. Pe fondul ameninţărilor tot mai mari şi mai diverse reprezentate de criza de securitate din regiune, demersul miniştrilor afacerilor externe al României şi al Austriei subliniază importanţa consolidării rezilienţei de ansamblu a Republicii Moldova în ceea ce priveşte capacitatea de a contracara atacurile cibernetice şi dezinformarea, inclusiv prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.