Serbia va primi gaze la un preț de 270 USD pentru mia de metri cubi. Sârbii vor gazoduct din Republica Moldova

Serbia va primi gaze din Rusia la preţul de 270 de dolari pe mia de metri cubi, la fel ca în actualul contract care expiră la sfârşitul acestui an, a anunţat joi preşedintele sârb, Aleksandr Vucic, în finalul întâlnirii sale cu omologul său rus Vladimir Putin, la Soci.

Vucic ceruse Rusiei luna trecută un preţ „favorabil” la importurile de gaze ruseşti, după ce preţul gazelor a crescut considerabil în ultimele luni ca urmare a revenirii cererii la nivel global după relaxarea restricţiilor legate de pandemia de coronavirus.

Încă de la debutul întrevederii preşedintele rus îi promisese omologului său sârb că noul contract privind livrarea de gaze ruseşti pentru Serbia, care ar trebui să intre în vigoare din 2022, va fi „fără îndoiala acceptabil” pentru Belgrad. El a spus că se aşteaptă să se ajungă la un acord înainte de expirarea celui de acum.

„Cred că vom ajunge la un acord şi, în orice caz, vom găsi o soluţie care să fie, fără îndoială, acceptabilă pentru prietenii noştri sârbi”, a promis Putin, primindu-l pe Vucic la reşedinţa sa din Soci.

Pentru Belgrad „problema aprovizionării cu gaze este foarte importantă”, a subliniat preşedintele sârb, evocând construcţia comună a unui gazoduct, ce se va întinde de la graniţa cu Republica Moldova până la graniţa cu Ungaria, proiect care va garanta aprovizionarea Serbiei cu gaze, notează agenţia EFE.

Încheierea unui nou contract de gaze care să-l înlocuiască pe cel actual, în aceleaşi condiţii, este un obiectiv al vizitei lui Vucic în Rusia – a 19-a în ultimii şapte ani; un aspect important pentru preşedintele sârb, având în vedere că viitoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare sunt preconizate pentru martie – aprilie 2022.

Conştient de aceasta, Putin s-a referit la viitoarele alegeri şi i-a mulţumit omologului său sârb „pentru atenţia personală pe care o acordă dezvoltării relaţiilor ruso-sârbe”, transmite Agerpres, citat de digi24.ro.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, Belgradul plăteşte în prezent 270 de dolari pe mia metri cubi de gaze, în timp ce preţul la gaze în Europa a sărit de 1.000 de dolari mia de metri cubi.

Conform publicaţiei citate, dacă preţul gazelor furnizate de Rusia Serbiei ar creşte la 500 de dolari, aproape dublu, cheltuielile acestei ţări ar creşte cu 600 de milioane de euro pe an.

Agenţia de presă rusă oficială TASS relatase săptămâna trecută că Vucic caută să cumpere circa 3 miliarde metri cubi de gaze ruseşti anual pe următorii 10 ani, ceea ce ar acoperi aproape toate nevoile de gaze ale Serbiei.

Gigantul energetic rus Gazprom a declarat că se aşteaptă ca preţul mediu al gazelor ruseşti în Europa să depăşească 300 de dolari pe mia metri cubi în acest an.

Referitor la cooperarea în lupta cu pandemia, preşedintele rus a afirmat că Rusia „nu doar că a furnizat Serbiei vaccinul Sputnik V împotriva COVID-19, ci şi a deschis o fabrică de producţie la Belgrad”, ceea ce va permite nu numai satisfacerea cererii sârbe, dar şi furnizarea acestui vaccin ţărilor vecine.

Cooperarea dintre Moscova şi Belgrad nu este doar una economică, a spus Putin, subliniind că ambele ţări desfăşoară periodic manevre militare comune şi menţin contacte strânse la nivelul ministerelor apărării şi al Statului Major. „Aceasta este, fără îndoială, în beneficiul ambelor ţări”, a subliniat el, menţionând că mulţi militari sârbi studiază la universităţi şi academii militare ruse.

Vucic i-a mulţumit omologului său rus pentru cooperarea tehnico-militară, apreciind-o ca fiind „la cel mai înalt nivel”.

În fine, Putin a reiterat sprijinul neclintit al Moscovei pentru Belgrad în privinţa tensiunilor sale cu Kosovo, menţionând că poziţia Rusiei „este principială” şi nu depinde de conjuncturile politice.

#serbia #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe scenarii privind principalele evenimente care sunt așteptate să ocupe atenția globală în anul 2026 au fost analizate de jurnaliștii de la publicația POLITICO. Într-un mod similar cu analiza pariurilor sportive, aceștia au stabilit cote privind cele mai importante teme ale arenei internaționale, precum posibila supraviețuire politică atât a maghiarului Viktor Orban, cât și a israelianului Benjamin Netanyahu sau o posibilă prăbușire financiară, similară cu cea din 2008.

Trump pune capăt războiului din Ucraina: cotă de 4/1

În ciuda tuturor discuțiilor despre sancțiunile occidentale care vor prăbuși economia rusă și vor pune Kremlinul la pământ, Vladimir Putin pare netulburat. Indiferent de carnagiul de pe front sau de rușii care stau la coadă pentru gaz din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, el a rămas fixat pe insistența asupra cererilor sale maximaliste.

Între timp, există limite politice interne cu privire la ceea ce poate accepta ucraineanul Volodimir Zelenski fără a declanșa o reacție negativă publică. Cu toate acestea, Trump pare adesea mai înclinat să creadă că un acord ar putea fi posibil.

Se poate argumenta că prelungirea războiului este utilă pentru Putin. Are avantajul de a pune și mai mult presiune pe națiunile europene și riscă să fractureze alianța transatlantică. Un Occident distras îl ajută, de asemenea, pe aliatul lui Putin, Xi Jinping, în timp ce acesta calculează dacă sau când să facă o mișcare în privința Taiwanului.

În plus, regimul lui Putin ar putea fi pus în pericol dacă încheie brusc conflictul. O trecere rapidă de la o economie de război ar declanșa probabil lupte sociopolitice interne periculoase, potrivit Ellei Paneyakh, sociolog la Centrul de experți New Eurasian Strategies. Ea spune că ar declanșa „o concurență crudă și acerbă pentru resurse în scădere”.

Putin ar putea calcula că poate obține mai mult continuând războiul: mai mult teren, garanții de securitate occidentale atât de diluate încât sunt lipsite de valoare și o limită a dimensiunii unei armate ucrainene postbelice. Acest lucru ar pregăti terenul pentru o reluare ulterioară a ostilităților revanșardiste rusești.

Contraargumentul? Economia rusă se luptă cu rate ale dobânzii ridicate, lipsă de forță de muncă și costuri de împrumut guvernamentale în creștere. Există avertismente cu privire la datoriile neperformante pe care le suportă băncile rusești. Status quo-ul s-ar putea să nu poată dura la nesfârșit. În mod similar, însă, Ucraina ar putea fi în pericol în această iarnă, din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării și a incapacității europenilor de a finanța suficient Kievul. În acest context, negocierile de pace se vor relua chiar la începutul anului 2026.

2026 este anul în care piața obligațiunilor va spune că e de ajuns: cotă de 5/1

Jurnaliștii de la POLITICO se întreabă în ce măsură investitorii nu mai acceptă să finanțeze guvernele la costuri rezonabile, cer dobânzi mult mai mari pentru a compensa riscul sau refuză parțial să cumpere datorie publică generând blocaje și crize guvernamentale.

Starea precară a finanțelor publice – de la Japonia la Marea Britanie și Statele Unite – a menținut costurile de împrumut pe termen lung la vârfuri aproape multianuale în 2025. Provocările fiscale legate de nivelurile ridicate ale împrumuturilor guvernamentale, creșterea lentă și productivitatea lentă sunt în continuă creștere. Și va fi o luptă dificilă pentru a menține piețele obligațiunilor liniștite.

Cererea de obligațiuni guvernamentale la nivel mondial s-a răcit, investitorii instituționali fiind descurajați de perspectiva ca unele guverne importante să își poată menține finanțele, inclusiv Statele Unite. „Reformele economice necesare pentru a acoperi cu adevărat datoria în creștere lipsesc, iar piața de capital vede acest lucru”, a declarat CEO-ul Deutsche Bank, Christian Sewing, în septembrie.

Creșterea rapidă a datoriei publice a transformat Franța într-un semnal de avertizare pentru Europa. Succesiunea de prim-miniștri desemnați de Emmanuel Macron nu a reușit să coaguleze sprijinul politic sau public necesar unei consolidări fiscale autentice. Marea Britanie urmărește îndeaproape acest parcurs. Criza financiară și cea politică se întrepătrund, fiecare accentuând-o pe cealaltă. Din considerente electorale, guvernele ezită între majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, dar presiunea acumulată face inevitabilă o ruptură.

Netanyahu supraviețuiește din nou: cotă de 3/1

Alegerile parlamentare din Israel trebuie să aibă loc până în octombrie anul viitor. Cei mai buni investitori se bazează pe un vot organizat mai devreme, probabil opțiunea preferată de Netanyahu. Și, în ciuda datei de 7 octombrie și a dificultăților legale ale lui Netanyahu, acesta și-a îmbunătățit încet poziția politică. Ratingurile slabe din sondajele partidului său de guvernământ, Likud, au început să crească după campania militară împotriva Hezbollah în Liban.

Oponenții politici ai lui Netanyahu se consolează cu faptul că Likud pare să nu mai obțină cele 35 de locuri pe care le-a obținut la ultimele alegeri. Sondajele de opinie arată că coaliția sa de dreapta s-ar chinui să obțină 61 de locuri în Knesset, format din 120 de locuri. Dar la fel ar face și blocul opoziției. Iar un sondaj realizat luna trecută pentru Zman Yisrael, un site media în limba ebraică, a sugerat că Bibi se bucură de un sprijin sporit în urma acordului de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor. Likud pare pe cale să iasă din nou în evidență ca cel mai mare partid din Knesset.

Cea mai bună speranță pentru adversarii lui Netanyahu este să se unească și să le ofere israelienilor o alegere simplă. Aceasta este strategia pe care o urmărește fostul prim-ministru Naftali Bennett; îl curtează pe Gadi Eisenkot, fost șef al Forțelor de Apărare Israeliene, în încercarea de a transforma alegerile într-o luptă directă între el și Bibi. Pe plan extern, există informații că Israelul pregătește noi atacuri asupra Iranului.

Viktor Orban câștigă o nouă rundă de alegeri: cotă de 2/1

„Alegerile din Ungaria nu vor fi izolate de restul Europei”, susține Frank Furedi, care conduce filiala din Bruxelles a Mathias Corvinus Collegium. Furedi prezice că Ungaria va fi locul unei încăierări ideologice masive, polarizând și mai mult o țară deja extrem de divizată.

Trump, influencerii MAGA și aliații lui Orban din Parlamentul European vor fi la fel de hotărâți să-l vadă rămânând prim-ministru. Deja se liniștesc, spune Furedi, cu rezultatul alegerilor parlamentare din octombrie din Republica Cehă, în care partidul populist de dreapta ANO al lui Andrej Babiš a obținut o victorie importantă. Victoria alegerilor prezidențiale din Polonia de către un conservator național din acest an este, de asemenea, o sursă de încredere. Dar chiar și loialiștii lui Orban nu se îndoiesc că acestea vor fi cele mai dificile alegeri cu care s-a confruntat în ultimii 15 ani, ocuparea mandatului dovedindu-se a fi un dezavantaj.

Și campania electorală este deja în desfășurare. Péter Magyar, europarlamentar și fost membru al Fidesz, este principalul rival al lui Orban și speră să profite de nemulțumirea publică larg răspândită față de inflația record, problemele economice și o serie de scandaluri politice. El speră că oboseala lui Orban își va face simțită prezența. Partidul său pro-occidental și de centru-dreapta, Tisza, este la egalitate cu Fidesz în multe sondaje, deși unii sondatori independenți consideră că Magyar este în frunte.

Dar unul din patru maghiari rămâne nehotărât. „Puțină viclenie și multă campanie electorală” ar putea schimba sondajele, potrivit analistului politic Péter Krekó de la think tank-ul Political Capital, cu sediul la Budapesta. „Avansul lui Tisza nu este de neclintit.”

Izbucnește o criză a sistemului bancar : cotă de 3/1

Va fi din nou îngenuncheat sistemul financiar global? Piețele private de credit au devenit o sursă majoră de finanțare pentru întreprinderi. Acest lucru se datorează parțial faptului că băncile tradiționale nu și-au recăpătat niciodată apetitul pentru credite mai riscante după criza din 2008 și au fost, de asemenea, restricționate din cauza unui control de reglementare mai strict.

Fondurile speculative și firmele de capital privat care alcătuiesc sectorul bancar din umbră reprezintă acum puțin sub jumătate din activele financiare mondiale, în valoare de aproximativ 250 de trilioane de dolari, potrivit Consiliului pentru Stabilitate Financiară din SUA.

Vestea bună este că, spre deosebire de băncile tradiționale și de investiții, acestea nu folosesc depozite în numerar ale consumatorilor pentru a investi în active pe termen lung; ele atrag și împrumută fonduri de la investitori, care, în mare parte, sunt de acord ca investiția lor să fie blocată pentru perioade lungi de timp. Acest lucru reduce riscurile pe termen scurt pentru băncile din umbră – așa că, în teorie, nu ar trebui să existe retrageri masive ale acestora, cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în 2008.

Dar asta e în teorie. Dacă piața creditului privat este tulburată, cu siguranță va exista un impact asupra altor părți ale sistemului financiar global. Iar guvernele cu probleme de lichiditate nu vor fi în măsură să organizeze o salvare ca în 2008, în special într-un moment de revoltă populistă și mai mare. În plus, băncile din umbră au pariat puternic pe inteligența artificială – iar boom-ul inteligenței artificiale ar putea fi o bulă gata să explodeze. Ar putea fi în curând timpul să se adăpostească.

Pe de altă parte, amintim că, un economist de top a avertizat că următoarea criză financiară va fi inevitabilă, iar dolarul american nu va mai avea în cele din urmă suficiente garanții pentru a-și asigura credibilitatea.

Democrații cuceresc Camera Reprezentanților: cotă de 2/1; Republicanii păstrează Senatul: cotă de 2/1

Va fi o sarcină dificilă pentru republicani să păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților. Partidul președintelui în exercițiu pierde invariabil controlul Camerei Reprezentanților la alegerile de la jumătatea mandatului – doar de două ori din 1938 încoace nu s-a întâmplat acest lucru. „Ambele excepții au reflectat circumstanțe neobișnuite”, potrivit lui William A. Galston de la Brookings Institution.

Complicarea sarcinii pentru democrați anul viitor este o schemă controversată de redistribuire a circumscripțiilor electorale promovată de Trump în Texas și alte state, care ar trebui să le aducă republicanilor locuri suplimentare, deși o parte din acestea vor fi compensate de redistribuirea circumscripțiilor electorale a democraților în California. Cu toate acestea, având în vedere că republicanii se bucură doar de o majoritate slabă în Cameră, democrații trebuie să fie favoriți pentru a recâștiga controlul, mai ales dacă rata de aprobare netă a lui Trump rămâne negativă. Într-un semn liniștitor pentru partid, democrații au obținut victorii mari în cursele pentru funcția de guvernator din New Jersey și Virginia în noiembrie.

Senatul este o altă problemă. Partidul Republican are în prezent o majoritate de șase locuri și joacă pe un teren mult mai sigur. Deși vor apăra 22 de locuri anul viitor, comparativ cu 13 ale democraților, majoritatea titularilor lor sunt considerați siguri. Doar un singur senator republican candidează într-un stat care a votat pentru Kamala Harris la alegerile prezidențiale de anul trecut. Doi titulari democrați vor candida în statele pe care Trump le-a câștigat anul trecut.

Per total, republicanii din Senat par să fie într-o poziție mult mai puternică decât omologii lor din Cameră. Pentru ca democrații să câștige Senatul ar fi nevoie de un val gigantic de fervoare anti-Trump care să cuprindă chiar și unele dintre cele mai conservatoare state din țară. Este puțin probabil, dar s-au întâmplat lucruri mai ciudate.