Moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri! Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021”

26 Nov. 2021, 09:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Nov. 2021, 09:00 // Au Bani //  MD Bani

Rezultatele studiului „Percepția ofertei turistice locale 2021” lansat de Agenția de Investiții Invest Moldova în cadrul proiectului #Neampornit și realizat de Magenta Consulting arată că moldovenii preferă să viziteze cetăți și mănăstiri. Studiul a fost realizat cu scopul de a promova turismul intern și de a mări fluxul de vizitatori la atracțiile turistice din Republica Moldova.

Rezultatele studiului arată că 67% dintre moldoveni preferă să viziteze cetățile și mănăstirile din Moldova. Alte 59 % preferă odihna în natură. Excursiile cu barca pe Nistru sunt preferate de 51 %. Excursiile la vinării și crame sunt solicitate de 44 de procente, iar odihna în baze de odihnă de 46 la sută.

De asemenea, cercetarea mai arată că că 70 % din respondenți consideră că 1000 de lei este o sumă potrivită pentru a cheltui într-o zi de turism în Moldova. În același timp, participanții la sondaje consideră că antreprenorii din domeniul turismului ar trebui să revadă prețurile pentru anumite servicii, iar promovarea atracțiilor ar trebui să fie mai activă.

Cele mai des întâlnite bariere pentru turiștii locali sunt prețurile exagerate și necunoașterea locurilor turistice din Republica Moldova.

Un alt aspect identificat la sfârșitul studiului, unul din trei moldoveni aparține unei tipologii de turiști mai conservatoare, care evită riscul de a încerca ceva nou și oferă preferință confortului, lucrurilor cunoscute și asigurării unei vacanțe care decurge conform așteptărilor. O pătrime dintre respondenți face parte din segmentul numit Allocentric care caută să exploreze locuri și experiențe noi. Acest segment preferă mai mult vacanțele active și primește plăcere să cunoască oameni noi / localnici.

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.