Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările referitor la vioara Stradivarius de milioane de euro

28 Oct. 2021, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Oct. 2021, 14:47 // Actual //  MD Bani

Servicul Vamal regretă cele întâmplate pe Aeroportul Internațional Chișinău în legătură cu violonista celebră din Moldova, Alexandra Conunova, însă menționează că nu comentează declaraţiile publice referitoare la acest caz, scrie Realitatea.md.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții instituției se precizează că „apreciem calitățile profesionale ale doamnei Conunova, motiv pentru care nu s-a mediatizat de Serviciul Vamal, sub nicio formă, cazul întâmplat. În același timp, comunicăm despre faptul că funcționarii vamali au manifestat un comportament respectuos (fapt posibil de verificat prin intermediul înregistrărilor video arhivate).”

„În vederea aprecierii obiective de către societate a circumstanțelor speței, se consideră oportun de a preciza cronologic datele incidentului. În data de 22.10.2021, aproximativ la ora 16:40, în postul vamal Aeroportul Internațional Chișinău a fost redirecționată pentru control fizic vamal pasagera rutei Chișinău – Moscova, doamna Conunova. Specificăm că, în zona de control vamal, la solicitarea inspectorului vamal, nu a fost declarat niciun bun. Ulterior, pebagajul, de rând cu alte bagaje ale pasagerilor, a fost supus controlului fizic unde au fost depistate: 1. O husă în care se afla o vioară și un arcuș; 2. Certificate pentru instrumente cu coardă (vioară, violă, violoncel)”, anunță Serviciul Vamal.

Mai mult, responsabilii de la vamă mai anunță că potrivit certificatelor depistate, acestea au fost eliberate în data de 20.10.2021 de către Expertul Oficial al Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova (după reorganizare – Ministerul Culturii), unde este indicată denumirea şi specificarea ”Vioarei și Arcușului” (m.a. – datele acesteia), cu menționarea expresă a faptului că „aceasta are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova”.

„În interiorul husei, a fost depistat actul de „Expertiză a instrumentelor muzicale”, eliberat de către același expert, cu indicarea valorii vioarei – 2 200 000 Euro și a arcușului, care a fost evaluat la suma de 20 000 Euro. Menționăm că, potrivit articolului 2 lit. o) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice – valori culturale sunt obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie. La fel, potrivit articolului 9 alin. (3) din Legea în referinţă – persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Astfel, ţinând cont de cadrul normativ în vigoare (sus menționat) în circumstanţele respective, şi anume: 1. Depistarea unui bun nedeclarat; 2. Constatarea faptului că, potrivit certificatului eliberat de expertul autorizat de Ministerul Culturii, vioara are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova; 3. Lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii, în care urmează a fi specificat costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală; 4 .Norma legală citată ce stabilește interzicerea scoaterii valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova – , funcționarii vamali au reţinut bunul în cauză. În contextul derulării anchetei inițiate, stabilirii ulterioare și definitive de către experţii Ministerului Culturii a faptului dacă bunul respectiv reprezintă sau nu valoare culturală, implicit eliberarea autorizaţiei de către Ministerul Culturii conform normelor citate supra, inclusiv conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280/2011 – Serviciul Vamal asigura integritatea bunului reţinut, iar în cazul în care procurorul de caz va dispune transmiterea acestuia posesorului sau altui organ de drept pentru păstrare, în condițiile cercetării inițiate, Serviciul Vamal va executa cerințele și dispozițiile procurorului pe caz. În aceste condiții, Serviciul Vamal solicită respectuos mass-mediei și societății să analizeze și din alt aspect incidentul respectiv, or, în cazul în care exista posibilitatea/probabilitatea depistării bunului în cauză de către autoritatea vamală a Federației Ruse, în aceleași circumstanțe, problema urma să fie conturată în formulă vice-versa”, se mai menționează în nota informativă a Serviciului Vamal.

Potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc vineri, 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu.

Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

În cadrul anchetei, oamenii legii urmează să stabilească dacă vioara este o „Stradivarius” veritabilă, dar și cum aceasta a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.

Presa scrie că violonista Alexandra Conunova a câștigat mai multe premii la concursuri internaționale din Moscova, Singapur, Londra, fiind în același timp studentă la Universitatea de Muzică de la Hanovra, Germania.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!