Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările referitor la vioara Stradivarius de milioane de euro

28 Oct. 2021, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Oct. 2021, 14:47 // Actual //  MD Bani

Servicul Vamal regretă cele întâmplate pe Aeroportul Internațional Chișinău în legătură cu violonista celebră din Moldova, Alexandra Conunova, însă menționează că nu comentează declaraţiile publice referitoare la acest caz, scrie Realitatea.md.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții instituției se precizează că „apreciem calitățile profesionale ale doamnei Conunova, motiv pentru care nu s-a mediatizat de Serviciul Vamal, sub nicio formă, cazul întâmplat. În același timp, comunicăm despre faptul că funcționarii vamali au manifestat un comportament respectuos (fapt posibil de verificat prin intermediul înregistrărilor video arhivate).”

„În vederea aprecierii obiective de către societate a circumstanțelor speței, se consideră oportun de a preciza cronologic datele incidentului. În data de 22.10.2021, aproximativ la ora 16:40, în postul vamal Aeroportul Internațional Chișinău a fost redirecționată pentru control fizic vamal pasagera rutei Chișinău – Moscova, doamna Conunova. Specificăm că, în zona de control vamal, la solicitarea inspectorului vamal, nu a fost declarat niciun bun. Ulterior, pebagajul, de rând cu alte bagaje ale pasagerilor, a fost supus controlului fizic unde au fost depistate: 1. O husă în care se afla o vioară și un arcuș; 2. Certificate pentru instrumente cu coardă (vioară, violă, violoncel)”, anunță Serviciul Vamal.

Mai mult, responsabilii de la vamă mai anunță că potrivit certificatelor depistate, acestea au fost eliberate în data de 20.10.2021 de către Expertul Oficial al Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova (după reorganizare – Ministerul Culturii), unde este indicată denumirea şi specificarea ”Vioarei și Arcușului” (m.a. – datele acesteia), cu menționarea expresă a faptului că „aceasta are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova”.

„În interiorul husei, a fost depistat actul de „Expertiză a instrumentelor muzicale”, eliberat de către același expert, cu indicarea valorii vioarei – 2 200 000 Euro și a arcușului, care a fost evaluat la suma de 20 000 Euro. Menționăm că, potrivit articolului 2 lit. o) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice – valori culturale sunt obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie. La fel, potrivit articolului 9 alin. (3) din Legea în referinţă – persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Astfel, ţinând cont de cadrul normativ în vigoare (sus menționat) în circumstanţele respective, şi anume: 1. Depistarea unui bun nedeclarat; 2. Constatarea faptului că, potrivit certificatului eliberat de expertul autorizat de Ministerul Culturii, vioara are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova; 3. Lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii, în care urmează a fi specificat costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală; 4 .Norma legală citată ce stabilește interzicerea scoaterii valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova – , funcționarii vamali au reţinut bunul în cauză. În contextul derulării anchetei inițiate, stabilirii ulterioare și definitive de către experţii Ministerului Culturii a faptului dacă bunul respectiv reprezintă sau nu valoare culturală, implicit eliberarea autorizaţiei de către Ministerul Culturii conform normelor citate supra, inclusiv conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280/2011 – Serviciul Vamal asigura integritatea bunului reţinut, iar în cazul în care procurorul de caz va dispune transmiterea acestuia posesorului sau altui organ de drept pentru păstrare, în condițiile cercetării inițiate, Serviciul Vamal va executa cerințele și dispozițiile procurorului pe caz. În aceste condiții, Serviciul Vamal solicită respectuos mass-mediei și societății să analizeze și din alt aspect incidentul respectiv, or, în cazul în care exista posibilitatea/probabilitatea depistării bunului în cauză de către autoritatea vamală a Federației Ruse, în aceleași circumstanțe, problema urma să fie conturată în formulă vice-versa”, se mai menționează în nota informativă a Serviciului Vamal.

Potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc vineri, 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu.

Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

În cadrul anchetei, oamenii legii urmează să stabilească dacă vioara este o „Stradivarius” veritabilă, dar și cum aceasta a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.

Presa scrie că violonista Alexandra Conunova a câștigat mai multe premii la concursuri internaționale din Moscova, Singapur, Londra, fiind în același timp studentă la Universitatea de Muzică de la Hanovra, Germania.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.