Cu grave încălcări, Moldova permite KEC International construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău

28 Oct. 2021, 13:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2021, 13:43 // Actual //  bani.md

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, anunța în luna august curent că în scurt timp urmau să înceapă lucrările de construcție ale Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești – Chișinău de 400 kV. În general, conform planului inițial, aceasta linie trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Astăzi suntem deja în 2021, iar construcția nici nu a început. Mai mult, Spînu declara că proiectul ar urma să fie dat în exploatare până în luna august 2024 și va costa 260,9 milioane de euro, scrie realitatea.md.

Potrivit fostului director ANRE  și expert în domeniul energetic, Victor Parlicov, încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă.

Ulterior, câștigătoare a fost desemnată KEC International. Potrivit surselor, compania din India este cu un istoric dubios și multiple derogări de la caietul de sarcini.

Potrivit caietului de sarcini, greutatea stâlpilor, propusă de companie, nu este sigură, aceștia fiind mai ușori față de cât prevede documentul. Chiar și designul stâlpilor este făcut fără a lua în considerare viteza vântului. La fel și fundația stâlpilor nu corespunde cerințelor.

Nu corespunde cerințelor tehnice nici sârma prevăzută să reziste la chiciură. Conform cerințelor, sârma trebuie să reziste la chiciură de 30 mm, iar KEC oferă sârma care rezistă la 10 mm chiciură. Prin urmare, acest lucru nu oferă calitate și siguranță liniei electrice, care urmează a fi construită.

Chiar și la nivel de ofertă comercială, linia de cheltuială pe metal la KEC este mult mai mică decât la ceilalți ofertanți. Asta a trezit nedumerire la comitetul de evaluare a ofertelor depuse.

Totodată, sursele apropiate licitației susțin că KEC International economisește bani la construcția liniei electrice. Ba mai mult, nu dispun de tehnica necesară. Deși spun că au macarale a câte 1 mil. de euro, ei nu dispun de ele, dar nici bani nu au.

„Linia Vulcănești-Chișinău, trebuie să construită astfel încât, împreună cu cea de la Novodnestrovsk, să asigure astăzi și în perspectivă de cel puțin următorii 10 ani, volumul de energie necesar pentru întreaga țară”, menționa Victor Parlicov într-un interviu pentru Bani.md.

Redacția Timpul.md, a publicat în luna iulie o investigație în care prezintă mai multe scheme de corupție în domeniul energetic.

„Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional”, se arăta în investigație.

Mai mult, referitor la compania KEC International, sursele mai spun că aceasta ar avea două proiecte similare în Kârgâzstan și nici măcar unul nu l-au dus la bun sfârșit din cauza problemelor cu exproprierea terenurilor. Asemenea probleme cu siguranță vor fi și în Republica Moldova, respectiv durata proiectului va fi tergiversată cu unu, doi ani. Activitatea companiei ridică multe semne de întrebare în condițiile în care are doar două proiecte în portofoliu.

De menționat că, Andrei Spînu declara că în doi ani, către 2024, linia de interconectare cu România Vulcănești – Chișinău va fi dată în exploatare.

Doar că, încălcările cu care a fost admisă compania KEC International îl face responsabil pe ministru pentru ducerea la bun sfârșit a acestui proiect, în contextul în care pe timpul lui Spînu s-a evaluat, selectat și semnat contractul cu compania respectivă.

Amintim că, potrivit proiectului, linia aeriană de transport de energie electrică va traversa teritoriul a 35 localități din nouă regiuni ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și municipiul  Chișinău. Totodată, vor fi modernizate și extinse stațiile electrice SE Chișinău 330 kV și SE Vulcănești 400 kV.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.