Serviciul Vamal se modernizează. Intenționează să extindă declararea electronică pentru toate destinațiile vamale

Serviciul Vamal își propune să aprobe până la începutul lunii mai 2022, procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului. În acest sens a fost aprobat un proiect de ordin. Datorită acestor modificări, procesul de vămuire va deveni mai transparent.

Conform noii proceduri, va continua va continua modernizarea procedurilor vamale. Acestea vor fi ajustate standardele europene de control vamal informațional. Mai exact, va fi majorat numărul de declarații vamale perfectate electronic, va crește randamentul de procesare a declarației vamale de către organele vamale, interacțiunea dintre funcționarul vamal și declarant se va efectua în regim online prin intermediul mesageriei, toate etapele procesului de vămuire vor fi modernizate, de asemenea, se va reduce utilizarea suportului de hârtie.

Astfel, tot procesul de vămuire va deveni mai transparent ca rezultat al posibilităților de vizualizare în regim real de timp a setului de acte însoțitoare de către orice subdiviziune responsabilă de supravegherea proceselor de vămuire a mărfurilor.

Concomitent va fi posibilă realizarea acțiunii prevăzute în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1472/2016, și anume implementarea declarării electronice pentru toate regimurile vamale.

Procedura declarării electronică a mărfurilor, implementată începând cu anul 2013 conform Hotărîrii Guvernului nr.904/2013 cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor, este un beneficiu pentru agenții economici, care se manifestă prin economii de timp și resurse financiare. Acest fapt este confirmat de datele statistice obținute din Sistemul Informațional vamal și anume, 99% din declarațiile vamale perfectate la export și 40% declarațiile vamale perfectate la import sunt în format electronic, se arată într-un comunicat al SV.

În acest context, reprezentanții mediului de afacere sunt invitați să intervină cu propuneri pe proiectul Ordinului menționat. Propunerile, urmează a fi transmise la adresa: vama@customs.gov.md, până la 30 martie 2022.

#vamuire #standarde europene #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).