Știați că la nordul Moldovei avem un Sfinx similar celui din Bucegi, iar Prutul găzduiește propriul recif de corali? Echipa de producție a proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova,  a aflat că istoria localității Costești din raionul Rîșcani este strâns legată de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, iar grota din Duruitoarea datează din paleolitic și păstrează urme ale civilizațiilor umane preistorice.

De la Stâncile Prutului de Mijloc, pe lângă Cheile Butești și în drum spre Cobani trece un traseu turistic. Recifurile numite toltrele Prutului de Mijloc duc tocmai în nordul Ucrainei, fiind formate cu aproximativ 20 de milioane de ani în urmă.

Acum 20 de ani, după vreo săptămână de ploi, un localnic a descoperit un os imens, care s-a dovedit a fi al unui mamut. Actualmente, acesta este păstrat într-o raclă specială, la muzeul liceului din Costești.

„Noi avem oase ale ursului de peșteră, rinocerul lânos, renul polar, mamutul, cerbul gigantic, calul cu copita lată, care au locuit pe aceste meleaguri acum 150.000 – 200.000 de ani. La suprafață au fost scoase peste 22.000 de oase și fragmente de oase a circa 90 de animale și păsări”, relatează Nicolae Moscalu, fondatorul muzeului.

Localitatea din Valea Prutului păstrează folclorul din Basarabia și respectă de secole unele sărbători, care sunt parte a culturii neamului. Meșterul popular Liuba Briceag confecționează păpuși, pe care le îmbracă în straie naționale. Și nu cu orișice element, ci ales ca să corespundă cu portul tradițional din nordul Moldovei istorice.

„La mai multe popoare ocarinele sunt tradiționale. Și la noi tot tradiționale sunt, din ceramică. Eu am început să fac din lemn, mai mari, mai mici. Orice lucrare pe care o fac este în stil popular. De-o pildă garduri la casă, uzoare, prantoane, la steașină, tot din arhitectura populară moldovenească. Chiar am o carte cu lucrări vechi și fac la fel cum făceau buneii noștri. Arta populară se aseamănă. Tot așa lucrări ca la români. Nu se deosebesc cu nimic”, a relatat meșterul popular Igor Briceag.

Valea Prutului este cea mai încărcată zonă a României și Basarabiei, din punct de vedere spiritual. Transmiterea și promovarea credinței creștine, la Costești, este considerată datorie, iar recent doi preoți din România au vizitat localitatea, pentru a-i învăța timp de două săptămâni pe zece tineri să picteze icoane pe sticlă. Apoi, la muzeul local a fost creată o expoziție.

Potrivit rezultatelor sondajului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, realizat la Costești, Rîșcani, de compania de cercetare IMAS, la comanda coordonatorilor proiectului, 53% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre București și Chișinău sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 51% apreciază drept pozitive relațiile economice. La întrebarea dacă românii de pe cele două maluri ale Prutului sunt asemănători, 29% au răspuns afirmativ, iar 33% dintre costiceni, așa cum își spun locuitorii, ar accepta ca cel puțin unul dintre membrii familiei lor să fie de pe cealaltă parte a râului.  Sondajul mai arată că o bună parte a localnicilor au rude, prieteni sau cunoscuți peste Prut și vizitează frecvent România.