Sfinxul de la nord, grota din paleolitic și reciful de corali al Moldovei: Descoperim Costeștiul din Valea Prutului

13 Oct. 2024, 18:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2024, 18:34 // Actual //  bani.md

Știați că la nordul Moldovei avem un Sfinx similar celui din Bucegi, iar Prutul găzduiește propriul recif de corali? Echipa de producție a proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova,  a aflat că istoria localității Costești din raionul Rîșcani este strâns legată de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, iar grota din Duruitoarea datează din paleolitic și păstrează urme ale civilizațiilor umane preistorice.

De la Stâncile Prutului de Mijloc, pe lângă Cheile Butești și în drum spre Cobani trece un traseu turistic. Recifurile numite toltrele Prutului de Mijloc duc tocmai în nordul Ucrainei, fiind formate cu aproximativ 20 de milioane de ani în urmă.

Acum 20 de ani, după vreo săptămână de ploi, un localnic a descoperit un os imens, care s-a dovedit a fi al unui mamut. Actualmente, acesta este păstrat într-o raclă specială, la muzeul liceului din Costești.

„Noi avem oase ale ursului de peșteră, rinocerul lânos, renul polar, mamutul, cerbul gigantic, calul cu copita lată, care au locuit pe aceste meleaguri acum 150.000 – 200.000 de ani. La suprafață au fost scoase peste 22.000 de oase și fragmente de oase a circa 90 de animale și păsări”, relatează Nicolae Moscalu, fondatorul muzeului.

Localitatea din Valea Prutului păstrează folclorul din Basarabia și respectă de secole unele sărbători, care sunt parte a culturii neamului. Meșterul popular Liuba Briceag confecționează păpuși, pe care le îmbracă în straie naționale. Și nu cu orișice element, ci ales ca să corespundă cu portul tradițional din nordul Moldovei istorice.

„La mai multe popoare ocarinele sunt tradiționale. Și la noi tot tradiționale sunt, din ceramică. Eu am început să fac din lemn, mai mari, mai mici. Orice lucrare pe care o fac este în stil popular. De-o pildă garduri la casă, uzoare, prantoane, la steașină, tot din arhitectura populară moldovenească. Chiar am o carte cu lucrări vechi și fac la fel cum făceau buneii noștri. Arta populară se aseamănă. Tot așa lucrări ca la români. Nu se deosebesc cu nimic”, a relatat meșterul popular Igor Briceag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Valea Prutului este cea mai încărcată zonă a României și Basarabiei, din punct de vedere spiritual. Transmiterea și promovarea credinței creștine, la Costești, este considerată datorie, iar recent doi preoți din România au vizitat localitatea, pentru a-i învăța timp de două săptămâni pe zece tineri să picteze icoane pe sticlă. Apoi, la muzeul local a fost creată o expoziție.

Potrivit rezultatelor sondajului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, realizat la Costești, Rîșcani, de compania de cercetare IMAS, la comanda coordonatorilor proiectului, 53% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre București și Chișinău sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 51% apreciază drept pozitive relațiile economice. La întrebarea dacă românii de pe cele două maluri ale Prutului sunt asemănători, 29% au răspuns afirmativ, iar 33% dintre costiceni, așa cum își spun locuitorii, ar accepta ca cel puțin unul dintre membrii familiei lor să fie de pe cealaltă parte a râului.  Sondajul mai arată că o bună parte a localnicilor au rude, prieteni sau cunoscuți peste Prut și vizitează frecvent România.

05 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 11:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autoritățile pregătesc o lege specială pentru accelerarea reorganizării Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului care urmează să fie aprobat de Guvern, termenul-limită este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

În prezent, CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

Pentru a evita această întârziere, proiectul propune mai multe derogări. Printre procedurile considerate prea îndelungate se numără evaluarea integrală a patrimoniului, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil.

Astfel, evaluarea obligatorie ar urma să fie efectuată doar pentru activele care vor constitui aportul la capitalul social al „CFM Infra”. Restul bunurilor transmise noii societăți vor fi reflectate la valoarea contabilă din situațiile financiare ale CFM.

Autoritățile susțin că evaluarea integrală a întregului patrimoniu ar genera costuri de zeci de milioane de lei din bugetul de stat.

Și termenele acordate creditorilor ar urma să fie reduse. Aceștia vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului de reorganizare și vor avea 10 zile pentru a solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor. Totodată, creditorii nu vor putea bloca procesul de reorganizare.

Guvernul insistă că reforma nu reprezintă o privatizare. „CFM Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne în proprietatea și sub controlul statului.

În același timp, noul model ar urma să permită accesul operatorilor privați la infrastructura feroviară în condiții transparente și nediscriminatorii, contra unei taxe de utilizare a rețelei.

Reorganizarea are loc într-un moment în care CFM încearcă să iasă dintr-o perioadă financiară dificilă. În prima jumătate a anului 2026, întreprinderea a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei, după o pierdere de circa 90 de milioane de lei înregistrată în 2025.

Problemele structurale rămân însă majore. Infrastructura feroviară este puternic uzată, iar pe unele sectoare trenurile circulă cu viteze de doar aproximativ 10 km/h. Parcul de locomotive și vagoane este, de asemenea, învechit.

CFM dispune de doar 12 locomotive noi, achiziționate cu sprijinul unui credit acordat de BERD, în timp ce o mare parte din restul parcului de tracțiune datează încă din anii 1980.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!