Sfinxul de la nord, grota din paleolitic și reciful de corali al Moldovei: Descoperim Costeștiul din Valea Prutului

13 Oct. 2024, 18:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2024, 18:34 // Actual //  bani.md

Știați că la nordul Moldovei avem un Sfinx similar celui din Bucegi, iar Prutul găzduiește propriul recif de corali? Echipa de producție a proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova,  a aflat că istoria localității Costești din raionul Rîșcani este strâns legată de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, iar grota din Duruitoarea datează din paleolitic și păstrează urme ale civilizațiilor umane preistorice.

De la Stâncile Prutului de Mijloc, pe lângă Cheile Butești și în drum spre Cobani trece un traseu turistic. Recifurile numite toltrele Prutului de Mijloc duc tocmai în nordul Ucrainei, fiind formate cu aproximativ 20 de milioane de ani în urmă.

Acum 20 de ani, după vreo săptămână de ploi, un localnic a descoperit un os imens, care s-a dovedit a fi al unui mamut. Actualmente, acesta este păstrat într-o raclă specială, la muzeul liceului din Costești.

„Noi avem oase ale ursului de peșteră, rinocerul lânos, renul polar, mamutul, cerbul gigantic, calul cu copita lată, care au locuit pe aceste meleaguri acum 150.000 – 200.000 de ani. La suprafață au fost scoase peste 22.000 de oase și fragmente de oase a circa 90 de animale și păsări”, relatează Nicolae Moscalu, fondatorul muzeului.

Localitatea din Valea Prutului păstrează folclorul din Basarabia și respectă de secole unele sărbători, care sunt parte a culturii neamului. Meșterul popular Liuba Briceag confecționează păpuși, pe care le îmbracă în straie naționale. Și nu cu orișice element, ci ales ca să corespundă cu portul tradițional din nordul Moldovei istorice.

„La mai multe popoare ocarinele sunt tradiționale. Și la noi tot tradiționale sunt, din ceramică. Eu am început să fac din lemn, mai mari, mai mici. Orice lucrare pe care o fac este în stil popular. De-o pildă garduri la casă, uzoare, prantoane, la steașină, tot din arhitectura populară moldovenească. Chiar am o carte cu lucrări vechi și fac la fel cum făceau buneii noștri. Arta populară se aseamănă. Tot așa lucrări ca la români. Nu se deosebesc cu nimic”, a relatat meșterul popular Igor Briceag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Valea Prutului este cea mai încărcată zonă a României și Basarabiei, din punct de vedere spiritual. Transmiterea și promovarea credinței creștine, la Costești, este considerată datorie, iar recent doi preoți din România au vizitat localitatea, pentru a-i învăța timp de două săptămâni pe zece tineri să picteze icoane pe sticlă. Apoi, la muzeul local a fost creată o expoziție.

Potrivit rezultatelor sondajului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, realizat la Costești, Rîșcani, de compania de cercetare IMAS, la comanda coordonatorilor proiectului, 53% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre București și Chișinău sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 51% apreciază drept pozitive relațiile economice. La întrebarea dacă românii de pe cele două maluri ale Prutului sunt asemănători, 29% au răspuns afirmativ, iar 33% dintre costiceni, așa cum își spun locuitorii, ar accepta ca cel puțin unul dintre membrii familiei lor să fie de pe cealaltă parte a râului.  Sondajul mai arată că o bună parte a localnicilor au rude, prieteni sau cunoscuți peste Prut și vizitează frecvent România.

Realitatea Live

11 Nov. 2025, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2025, 09:42 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII