SFS anunță: 26 decembrie 2023, termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale pentru luna noiembrie

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) informează despre faptul că, termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale pentru luna noiembrie 2023, precum și termenul de achitare a impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale este data de 26 decembrie 2023.

Dările de seamă fiscale care urmează să fie prezentate către data de 26 decembrie 2023, sunt aferente:

Impozitului pe venit (forma IPC 21, forma IU 17, forma TAXI18);
Taxei pe valoare adăugată (forma TVA 12);
Primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma IPC 21, forma TAXI 18);
Accizelor (forma ACZ 09, declaraţia privind utilizarea distilatelor obţinute pe bază de vin);
Taxelor în fondul de susținere a populației (forma TFSP 20).

Suplimentar, SFS scrie, într-un comunicat de presă, că „în luna decembrie survine și termenul de achitare aferent impozitului pe venit achitat în rate, precum și impozitului pe avere, termenul în acest sens fiind, de asemenea, data de 26 decembrie 2023”.

„Lista dărilor de seamă fiscale ce urmează a fi prezentate Serviciului Fiscal de Stat și obligațiile fiscale ce urmează a fi achitate la BPN, pot fi vizualizate în Calendarul fiscal de pe pagina-web a SFS, alegând categoria de contribuabili din care faceți parte. Calendarul poate fi accesat aici.

Totodată, vă atenționăm că, darea de seamă privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (Forma POLMED23) se prezintă la data de 30 a lunii în gestiune pentru luna precedentă”, se precizează în comunicat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.