„Aurul digital” sub amenințarea confiscării: Ce prevede noul proiect de lege din Rusia

09 Dec. 2024, 14:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2024, 14:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În Rusia ar putea fi introdusă confiscarea criptomonedelor în cadrul dosarelor penale. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Comitetul de Investigații, conform declarației președintelui instituției, Alexandr Bastrîkin, pentru agenția de presă RIA Novosti.

„Anul acesta, angajații Comitetului au elaborat un proiect de lege federal pentru modificarea legislației penale și procesual-penale, care recunoaște moneda digitală drept proprietate în scopuri penale”, a precizat Bastrîkin. Documentul definește procedura de confiscare a criptomonedelor, recunoașterea acestora ca probe materiale și aplicarea sechestrului pe aceste active, precum și specifică „particularitățile ridicării” criptomonedelor în timpul investigațiilor.

Proiectul se află în prezent în etapa de examinare de către guvern. Anterior, Bastrîkin a subliniat necesitatea recunoașterii criptomonedelor drept proprietate, pentru a facilita investigarea cazurilor penale în care aceste active sunt utilizate ca mită sau sunt obiectul unor furturi.

În noiembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat o lege care recunoaște criptomonedele ca proprietate pentru scopuri fiscale. Conform noilor reguli, operațiunile cu astfel de monede vor fi supuse impozitului pe venit (13% pentru sume de până la 2,4 milioane de ruble și 15% pentru cele care depășesc acest prag) și impozitului pe profit, calculat conform unei cote standard de 25%, valabilă din 2025.

Noile reguli de impozitare în sectorul minării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Activitatea de minare a criptomonedelor a fost legalizată în Rusia începând cu 1 noiembrie. Companiile și antreprenorii individuali pot desfășura această activitate după înregistrarea într-un registru special al Serviciului Fiscal Federal. Persoanele fizice pot mina criptomonede fără înregistrare, în limita unui consum de energie de 6.000 kWh pe lună. Totuși, guvernul a interzis minarea în republicile din Caucazul de Nord și în regiunile ucrainene ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!