Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

28 Sept. 2021, 13:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 13:14 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. „Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze „o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

„A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

 

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.