Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. „Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze „o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

„A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

#moneda tarii #sistem bancar #afganistan #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.