Sistemul bancar din Afganistan este aproape de colaps. Inflația crește, moneda se prăbușește și oamenii sunt disperați

Sistemul bancar al Afganistanului este pe cale să se prăbușească, a declarat pentru BBC șeful unuia dintre cei mai mari creditori din țară.

Syed Moosa Kaleem Al-Falahi, șeful executiv al Băncii Islamice a Afganistanului, a declarat că industria financiară a țării se află în stăpânirea unei „crize existențiale”, deoarece clienții intră în panică.

„În acest moment se produc retrageri uriașe”, a spus el, vorbind din Dubai, unde se află temporar din cauza haosului din Kabul. „Se produc doar retrageri, majoritatea băncilor nu funcționează și nu oferă servicii complete”, a adăugat el.

Economia Afganistanului era deja în pericol chiar înainte ca talibanii să preia controlul în august.

Depinde foarte mult de ajutorul extern – aproximativ 40% din produsul său intern brut (PIB) provine din ajutorul internațional, potrivit Băncii Mondiale.

Dar de la preluarea talibanilor, Occidentul a înghețat fonduri internaționale, inclusiv active pe care Afganistan le-ar fi putut accesa cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

China a vorbit deja despre dorința sa de a ajuta la reconstrucția Afganistanului și de a lucra cu talibanii.

Un editorial recent din Global Times, controlat de statul chinez, a declarat că există „un potențial imens de cooperare în reconstrucția Afganistanului”, adăugând că China este „cu siguranță un jucător de frunte”.

China a promis deja 200 de milioane de yuani chinezi (31 milioane de dolari) pentru ajutor, inclusiv pentru aprovizionarea cu alimente și vaccinurile împotriva coronavirusului.

Totuși, talibanii sunt sub presiune pentru a remedia problemele economice ale Afganistanului acum.

Inflația crește, moneda țării se prăbușește și oamenii sunt disperați, deoarece mulți și-au pierdut locurile de muncă și nu au bani în numerar.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat că doar 5% din gospodăriile din Afganistan au suficient de mâncare în fiecare zi.

Jumătate dintre cei chestionați au spus că au rămas fără alimente cel puțin o dată în ultimele două săptămâni.

Așadar, accesul la fonduri internaționale și asistență externă este esențial pentru supraviețuirea Afganistanului.

Dar țări precum SUA au spus că, deși sunt dispuși să ia în considerare colaborarea cu talibanii – aceasta va depinde de unele condiții prealabile – inclusiv tratamentul regimului față de femei și minorități.

Dl Al Falahi insistă că, în ciuda declarațiilor talibanilor că femeile nu au voie să lucreze „o vreme”, femeile din banca să se întoarcă la muncă.

„A existat un fel de … frică printre femei, nu veneau la birouri, dar acum au început treptat să vină la birou”, a spus el.

Comentariile dlui Al Falahi au apărut și cu declarațiile recente ale primului ministru pakistanez Imran Khan.

Într-un interviu acordat BBC, dl Khan a spus că talibanii încearcă să arate o față mai modernă și mai reformată față de lume, în comparație cu modul în care s-au comportat ultima dată când au fost la putere – un fel de talibani 2.0.

„În acest moment, sunt mai flexibili, sunt foarte cooperanți. Deocamdată nu impun reguli și regulamente stricte”, a spus dl Khan.

Cu toate acestea, grupurile de femei și organizațiile pentru drepturile omului au arătat o diferență uriașă între ceea ce au spus talibanii și realitatea de pe teren, raportând că multe femei și fete nu au acum permisiunea de a merge la școală sau la muncă.

#moneda tarii #sistem bancar #afganistan #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul estimează că va cheltui 3,68 milioane de lei în 2026 pentru asigurarea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, iar în următorii doi ani cheltuielile vor ajunge la 3,41 milioane de lei în 2027 și 3,58 milioane de lei în 2028. Sumele sunt incluse într-un proiect de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne, supus consultărilor publice, care propune aprobarea unui ghid metodologic ce stabilește modul în care vor fi calculate aceste costuri.

Potrivit documentului, în 2026 autoritățile estimează că, în medie, 107 solicitanți de azil pe lună vor beneficia de condițiile materiale de primire. Pentru 2027 este prognozat un număr mediu de 99 de beneficiari lunar, iar pentru 2028 – 104 persoane. Aceste estimări au fost utilizate pentru calcularea impactului financiar asupra bugetului de stat.

Ghidul stabilește și costurile lunare de referință pentru diferite categorii de beneficiari, calculate în baza minimului de existență pentru 2026. Astfel, întreținerea unui adult apt de muncă este estimată la 3 027 de lei pe lună, iar a unui pensionar la 2 616 lei. Pentru copii, costurile diferă în funcție de vârstă: 973,5 lei pentru un copil de până la un an, 2 130 de lei pentru un copil între 1 și 7 ani și 2 680,5 lei pentru un copil între 7 și 18 ani. În cazul unei familii monoparentale cu un copil, costurile lunare estimate variază între 3 357 de lei și 5 064 de lei, în funcție de vârsta copilului.

MAI precizează că aceste valori nu reprezintă sume de bani care vor fi plătite solicitanților de azil, ci costuri de referință utilizate pentru estimarea cheltuielilor suportate de stat. În calcul sunt incluse cheltuielile pentru hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte și alte necesități de bază, astfel încât autoritățile să poată planifica fondurile necesare în buget.

Noua metodologie prevede că toate costurile vor fi calculate în funcție de minimul de existență și vor fi actualizate periodic în funcție de evoluția prețurilor și a inflației. Inspectoratul General pentru Migrație va fi instituția responsabilă de actualizarea anuală a acestor valori, iar scopul ghidului este de a asigura o planificare mai transparentă și mai predictibilă a fondurilor publice destinate primirii solicitanților de azil.