Situație de nedescris! Unul din patru tineri din Republica Moldova nu muncește și nici nu studiază

Cu paşi repezi, Republica Moldova îşi formează generaţia care nu visează la viitor. Unul din 4 tineri din ţara noastră nu munceşte şi nu studiază.

Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul tinerilor NEET din Republica Moldova, adică cei care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de formare profesională sau educație, a înregistrat o scădere în trimestrul IV al anului 2023. Potrivit raportului, ponderea acestui grup a constituit 28,1%, înregistrând o descreștere de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul IV al anului 2022.

Grupurile de tineri NEET se împart astfel: cei care nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au constituit 27,9%, cu o creștere de 1,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent; cei care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au reprezentat 35,1%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale; cei care fac parte din populația ocupată și urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională au constituit 3,0%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale.

Numărul total al tinerilor NEET în vârstă de 15-34 ani a fost de 164,5 mii de persoane, cu 31,6 mii de persoane în vârstă de 15-24 ani și 90,2 mii de persoane în vârstă de 15-29 ani. Majoritatea în toate aceste trei grupe de vârstă sunt femeile, cu o pondere de 62,4% în grupa de 15-24 ani, 66,4% în cea de 15-29 ani și 65,6% în cea de 15-34 ani.

În funcție de vârstă, predomină tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani, cu o pondere de 45,1%, urmați de cei cu vârste între 25 și 29 de ani, cu o pondere de 35,7%. Rata tinerilor NEET a înregistrat valori în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, cu 3,1 puncte procentuale în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani, cu 1,9 puncte procentuale în rândul tinerilor de 15-29 ani și cu 0,6 puncte procentuale în rândul celor de 15-34 ani. Această tendință descrescătoare este observată și în comparație cu trimestrul III al anului 2023.

Analiza arată că majoritatea tinerilor NEET sunt femei, iar principala categorie este reprezentată de cei care îngrijesc de familie, urmați de cei care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece pentru o perioadă de până la un an. Repartizarea pe vârste și motivele pentru care tinerii nu sunt angajați sau în proces de educație/formare profesională diferă semnificativ în funcție de sex și vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#studii #tineri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli