Situație gravă! Dovada că Moldova se îndreaptă spre o recesiune, inflație galopantă și o criză energetică

Republica Moldova, la fel ca și alte state, inclusiv cele occidentale, puternic dezvoltate, se confruntă cu o criză economică ce se va perpetua și anul viitor mai puternic, dacă autoritățile nu intervin.

Fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu, într-o postare pe Facebook, afirmă că Produsul intern brut al Moldovei va ajunge la nivelul celui din pandemia COVID-19 sau mai exact ne așteptam la o creștere economică de doar 0,3%. Este clar ca Guvernul actual ar trebui sa instituie o celula de criză care s-ar focusa pentru gestionarea crizelor economice, financiare, energetice și alimentare.

Masurile întârziate, aplicate de BNM referitor la majorarea ratei de bază a dobânzii până la 15,5 % și majorarea rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale nu sunt suficiente pentru a scoate masa monetară de pe piață și a menține cursul valutar. Aceste decizii nu vor stimula creditarea pentru investiții sau producere cu așa rate majore la dobânzi. Este necesara diminuarea creditării pentru consum, ceia ce este specific moldovenilor care se împrumuta la rate de dobânzi mari pentru “nunți si cumetrii”, afirmă Durleșteanu.

Durleșteanu recomandă țintirea reducerii inflației trebuie în comun de către BNM, Guvern si Consiliul Concurenței, prin măsuri monetare, fiscale, monitorizare și a prețurilor de pe piață. De asemenea redresarea economica trebuie făcută prin stimulente de creditare la rate moderate sau ajutor de stat pentru investiții în drumuri, canalizare, producere, susținerea sectorului Horeca și turism și gestionarea crizei energetice, gestionarea crizei alimentare, temperarea inflației acerbe prin monitorizarea prețurilor.

În opinia fostei ministre de Finanțe e nevoie de renegocierea contractului cu Gazprom a formulei de preț, organizarea unui diagnostic-audit a datoriilor Moldovagaz, controlul cheltuielilor efectuate de Moldovagaz și incluse în tariful stabilit de ANRE. Diversificarea transparentă si corectă a surselor de achiziții ale gazelor naturale si a energiei electrice prin traderi calificați si nu amatori, gen Energocom.

Guvernul trebuie să prevadă un suport financiar pentru fertilizanți în agricultură, în caz contrar prețul produselor agricole locale nu va fi competitiv cu cele din import. Ar fi cazul ca Guvernul să ofere compensații fermierilor și producătorilor pentru resursele energetice care majorează costurile producției, facilități fiscale la distribuție și alte stimulente pentru comercializarea pe piața locala și la export”, a mai punctat Durleșteanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Guvern #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.